De ce adăugăm secunde-n calendar (VIDEO)

În iunie 2015, stăpînii mondiali ai calendarelor ^[1] au adăugat o secundă la sfîrșitul lunii. Tărășenia s-a repetat acum: la sfîrșitul lui decembrie, anul 2016 a mai primit o secundă. Da, după ora 23:59:59 n-a venit 0:00:00/1.1.2017, ci 23:59:60.

I se spune “leap second” (la fel se cheamă în engleză și anul bisect, “leap year”). La noi nu i se spune în nici un fel, pentru că, aparent, nu are nimeni nici o treabă cu ea. 🙂

Motivul pentru care mai punem cîte o secundă în calendare cam o dată la un an-doi (din 1972, de cînd s-au inventat, au fost adăugate 26 de secunde) este că trebuie să ne sincronizăm ceasurile cu rotația Pămîntului.

Dar s-o luăm metodic: în momentul ăsta măsurăm timpul cu ajutorul ceasurilor atomice, absolut ridicol de precise. Dar n-a fost întotdeauna așa: istoric și tradițional, timpul s-a măsurat cu ajutorul mișcării de rotație în jurul axei Terrei (care se întîmplă într-o zi, 24 de ore), a mișcării de revoluție în jurul Soarelui (un an, 365 de zile) și a mișcării de revoluție a Lunii în jurul Pămîntului (o lună, vreo 28 de zile).^[2]

Iar secunda asta care se adaugă din cînd în cînd este o metodă de a ne pune de acord timpul oficial (reglat după ceasuri atomice) cu “timpul astronomic”. Pentru că, în timp, rotația pămîntului încetinește, sau ziua se lungește. Și atunci cerul ne-ar arăta altceva decît ar zice ceasul. Ori așa ceva nu se poate! Drept care strecurăm pe ici, pe colo, cîte o secundă din cînd în cînd, și le sincronizăm din nou. Sau punem în acord mecanica cuantică cu gravitația, dacă vreți să fim ridicol de cheesy.

Dar de ce încetinește rotația Terrei? De ce ni se lungește ziua? Păi, din cauza mareelor. Adică, în final, din cauza gravitației.

Pentru a explica chestia cu mareele și secunda extra am făcut un filmuleț ultima dată cînd s-a întîmplat o secundă în plus, în iunie 2015. Dar nu am apucat să vi-l arăt atunci, așa că vi-l ofer acum spre înțelegere.

Cu promisiunea că o să mai fac, dați-mi, rogu-vă, feedback: suficient de clar? Are nevoie de clovni sau pisici? Îi trebuie grafică mai SF?

1. Da, există așa ceva: se cheamă International Earth Rotation and Reference System Service (IERS). ÎNAPOI
2. Toate duratele astea (24 de ore, 365 de zile) sînt aproximative. Deși noi așa numărăm, nu sînt chiar 365 de zile într-un an, ci vreo 365,25 zile. De aici vine anul bisect, la 4 ani mai punem o zi ca să compensăm 0,25-ul ăla, să nu ne trezim că e iarnă în august. Și nici măcar 0,25-ul ăla nu e precis, de aia NU adăugăm o zi la anii-secole care nu se împart la 400 (1900, de exemplu), să nu compensăm PREA mult și să ne trezim că e primăvară în noiembrie. ÎNAPOI