2016 a fost un an cam de rahat: de la David Bowie pînă la John Glenn, care acum își fac treaba printre îngeri, mulți ne-au părăsit. Probabil și din cauză că destule lucruri nasoale s-au întîmplat între timp: Brexit, Trump, Siria, Turcia, Ebola, Zika, ghețarii arctici…
Dar în ciuda întîmplărilor rele, au fost și chestii la care mă uit cu bucurie. Multe descoperiri științifice s-au întîmplat, multe predicții “SF” din trecut care au ajuns să se materializeze anul trecut. 2016 a fost un an destul de bun pentru știință.
* A început cu detectarea undelor gravitaționale. De fapt, cu anunțarea detectării, care de fapt se întîmplase în septembrie 2015. Dar apoi, prin iunie, LIGO a mai găsit niște unde. Iar asta a fost o mare pălărie ridicată în fața lui Einstein, care le “văzuse” încă de acum 100 de ani.
* 2016 a mai fost și anul CRISPR. Instrumentul revoluționar de editare genetică, marea promisiune că vom rezolva boli pînă acum de neatins, a fost deja folosit pentru a trata, pentru prima dată, un pacient uman.
* Apoi, prin august, s-a anunțat ceea ce deja se consideră una dintre cele mai mari descoperiri astronomice ale secolului: o planetă ca Terra, în zona habitabilă a stelei Proxima Centauri, care, după cum îi spune și numele, este cea mai apropiată stea față de noi, la doar 4,25 ani-lumină. Acum încercăm să aflăm dacă Proxima b (așa o cheamă pe micuță) are apă și atmosferă. Există un nivel măricel de radiații pe-acolo, dar va fi, de departe, cea mai probabilă nouă Terră în vreo 5 miliarde de ani, cînd Soarele se va face gigantă roșie. Mă rog, dacă între timp nu descoperim warp-drive-ul, că atunci nu mai avem probleme.
Astea-s printre cele mai grozave chestii din știință. Dintre multe. Dar avem povești și din SF. Din SF-ul de pînă acum, căci în 2016 au trecut din ficțiune în realitate.
* O inteligență artificială l-a bătut de l-a zvîntat pe campionul mondial de go, la fix 20 de ani după ce calculatorul Deep Blue îl bătuse la șah pe campionul Garry Kasparov. O fi bine, o fi rău? Unul dintre cei mai deștepți oameni în viață, Stephen Hawking, trăgea semnalul de alarmă apropo de evoluția inteligențelor artificiale. Cum că trebuie să avem mare grijă ce puteri le dăm. Dar, pînă acolo, faptul că sînt atît de inteligente e un merit major al oamenilor care le-au construit.
* S-au atins 80 de milioane de grade în plasmă, într-un pas uriaș către realizarea fuziunii nucleare controlate. Adică a bombei cu hidrogen ținută sub control, cum s-a întîmplat și cu trecerea de la bomba la centrala atomică, doar că de ‘jde mii de ori mai puternică.
* Tot anul ăsta s-a născut primul copil cu trei părinți genetici. Tehnica reprezintă o terapie care a blocat o afecțiune genetică fatală de la a fi transmisă de la mamă către copil.,
* Tot anul ăsta au apărut primele Uber-uri autonome (da, fără pilot uman). Nu sînt perfecte, dar foarte curînd vor fi.
*În 2016, interfețele neuronale (adică legăturile creier-calculator) au făcut vîlvă. Au fost create interfețe wireless folosite pentru ca maimuțele să manipuleze, mental, un scaun cu rotile, și divaisuri neuronale care le permit maimuțelor paralizate să meargă. Și implanturi care au permis unui tetraplegic să-și folosească degetele pentru a juca Guitar Hero doar cu puterea gîndurilor.
* Încă una și mă duc: cercetătorii au proiectat și creat o bacterie sintetică – o formă de viață artificială – cu doar 473 de gene, mai mică decît orice ființă vie naturală.
Mai sînt multe, dar nu mai am spațiu. V-am zis, n-a fost dracu’ chiar atît de negru. Hai, să avem un 2017 și mai bun!
Text apărut în Cațavencii din 28 decembrie 2016.
De-a tura-vura