Am căutat mai multe detalii despre sistemul de șapte planete despre care NASA a anunțat aseară. Este făcut numai și numai din curiozități.
Toate cele șapte planete (cum spuneam aseară, șase sînt sigur “rocky”, din piatră, precum Mercur, Venus, Terra și Marte) sînt extrem de apropiate. De fapt, toate șapte sînt mai apropiate de steaua lor decît este Mercur de Soare.
Păi, și n-ar trebui să fie jale de fierbinte, așa aproape de soarele lor? Nu chiar. De fapt, cel puțin trei planete ar trebui să aibă apă lichidă, și aparent există o șansă destul de bună ca toate planetele să conțină apă. Inclusiv a șaptea planetă, cea mai îndepărtată, e ca o cometă, făcută din gheață și noroaie. Pentru că steaua în jurul căreia se învîrt cele șapte plane este o așa- numită “pitică ultracoolă”. Adică rece ca naiba: ca să vă dați seama, o stea normală, ca Soarele, are vreo 6000K (Kelvini, așa se măsoară oficial temperatura, adică vreo 5720oC) iar o pitică ultracool are undeva pe la 2700K, adică vreo 2430oC.
Faptul că avem norocul să vedem sistemul solar Trappist-1 din lateral, ca și cum ne-am uita la muchia unui disc, ne permite să vedem fiecare planetă cum trece prin fața stelei. Așadar, lumina de la stea va scădea în intensitate (ca la o eclipsă) iar asta ne permite să măsurăm atît durata trecerii, cît și reducerea iluminării. Așa putem afla și cît de mari sînt planetele, și cît cîntăresc, cu precizie teribilă. Și apoi putem afla și cît de departe sînt. Coordonatorul studiului publicat aseară a declarat că Trappist-1 este prima pitică ultracool cu astfel de planete terestre în jurul ei. Iar motivul pentru care atît de multe planete sînt în zona “Goldilocks”, (locuibilă, unde apa există în stare lichidă), se datorează și micimii stelei, de vreo zece ori mai mică decît Soarele. Toate planetele sînt atît de îngrămădite încît, de pe suprafața uneia, ai putea vedea caracteristici geografice de pe suprafața vecinelor. Care ar apărea mai mari ca Luna, uneori. Vă dați seama ce peisaje ar ieși de-acolo, și cum ar emigra toți artiștii plastici pe planeta din mijloc? 🙂
Fiind atît de apropiate de stea, este destul de probabil ca mai toate planetele să fie blocate mareic cu soarele lor, adică îi arată mereu aceeași față,la fel cum și Luna e blocată mareic cu Terra. În plus, dacă ajungem la turism pe Trapist-1-b-c-d-e-f-g-h (încă n-au alte nume), o să fie sau foarte cald (fața dinspre soare) sau foarte frig (dincolo). Și o să cam bată vîntul răul de tot, la zona de trecere lumină-întuneric.
Dar pînă să ajungem noi acolo, o să urmeze, în anii ăștia, o grămadă de studii noi, cu telescoape minunate, fie în ultimii ani (Hubble) fie încă nici lansate (Webb). Și o să tot aflăm o grămadă de noutăți de care vom avea nevoie cînd inventăm motorul warp.
11 comments
1 ping
Skip to comment form ↓
Oana
February 23, 2017 at 21:22 (UTC 3) Link to this comment
Dar nu le afecteaza cu nimic asa o apropiere intre ele? Fiind totusi planete, gravitational vorbind, ar trebui sa existe ceva efecte nu?
Tata Uraniu
February 23, 2017 at 21:25 (UTC 3) Link to this comment
păi, traiectoriile le vor fi stabilizate gravitațional, și unul dintre motivele pentru care ajung sincronizate mareic (aceeași față spre Soare) este faptul că sînt atît de aproape.
AnduYY
February 24, 2017 at 12:23 (UTC 3) Link to this comment
Oana
Gravitational vorbind, raman gravide mai usor
george
February 24, 2017 at 14:24 (UTC 3) Link to this comment
Fiind atat de aproiate oare vitezele de rotatie nu sunt destul de apropiate. Adica de la a doua incepand sa fie o ecplipsa partiala tot timpul chiar si pe partea cu soarele? Asa cum arata in poza imaginata mai sus, acolo ar fi o eclipsa, nu?
Tata Uraniu
February 24, 2017 at 14:31 (UTC 3) Link to this comment
Poza aia nu e pe bune, evident. E doar artists’s conception. Nu vor fi tot timpul, dar eclipse vor fi frecvent, din ce-mi dau eu seama. Doar că nu vor arăta ca niște eclipse de la noi, aici se văd așa pentru că raportul diametrelor lună/soare e egal cu raportul distanțelor lună/soare.
Warp
February 27, 2017 at 14:29 (UTC 3) Link to this comment
Problema cea mare este ca stelele mici, de la 2/3 in jos mai mici decat soarele nostru, genereaza continuu limbi de plama extrem de puternice si care distrug atmosfera planetelor proprii si iradiaza mediul acestora, iar de camp magnetic protector nici nu poate fi vorba.
Tata Uraniu
February 27, 2017 at 21:12 (UTC 3) Link to this comment
Păi, de ce n-ar putea avea cîmp magnetic? E drept, sînt a naibii de aproape de steaua lor ca să protejeze mare lucru, dar pe de altă parte steaua e de vreo 10 ori mai mică decît soarele. Și apoi, nu sînt convins că toate fac așa. poate asta nu e dintre ălea.
Warp
February 28, 2017 at 14:17 (UTC 3) Link to this comment
Problema interesanta este nu atat intensitatea eruptilor solare ci distanta orbitelor locuibile fata de stea, cu cat distanta este mai mare cu atat eruptile stelei sunt mai departe de planeta, se disipa si au mai mult spatiu pt. a trecepe langa planeta in majoritatea cazurilor.
Tata Uraniu
February 28, 2017 at 16:59 (UTC 3) Link to this comment
Păi, asta era șmecheria, orbitele sînt mici, toate 7 în interiorul orbitei lui Mercur. deci distanțele sînt mici oricum.
Pe de altă parte, așa cum spuneți mai jos, nu e pitică roșie, care ar fi pe la 4000 de kelvin, e ultracool, deci cu temperatura suprafeței pe la 2700 K. mult mai fierbinte, totuși decît Jupiter (o sută și ceva de Kelvini). Oricum, ăștia au calculat zona Goldilocks a stelei bazîndu-se pe mărime, temperatură și alte alea, deci știu destul de clar cîtă lumină și căldură ar da. Zi eternă nu ai decît pe jumate din planetă, cică toate planetele sistemului sînt sincronizate mareic cu soarele lor. oricum, un sistem tare interesant.
Warp
February 28, 2017 at 14:56 (UTC 3) Link to this comment
M-am informat mai bine despre ce inseamna ultra-cool dwarf star si cica ar fi mai mult pitica maro decat stea, cica nu ar avea eruptii solare, dar nu stim cata lumina si caldura ar da, practic ar fi precum sistemul jovian, cu centuri de radiatii masive, deci oricum mediul de pe acestea ar fi otravitor pentru vietati cu exceptia unei planete cu atmosfera densa care ar juca rolul scutului antiradiatii plus un efect de neon spectaculos, practic o lume pamanteana umeda, cu zi eterna, caldura vulcanica si nu ar mai conta lumina si caldura stelei decat secundar. Cam la fel se speculeaza despre satelitul planeta al lui Nibiru.
Warp
February 28, 2017 at 14:59 (UTC 3) Link to this comment
Practic daca luna joviana Io ar avea oceane si o atmosfera densa asemenea lui Titan, atunci ar fi al doilea Pamant locuibil chiar in sistemul nostru solar.
Veste bună de la NASA: planete locuibile pe lîngă noi » Science Friction
February 23, 2017 at 14:47 (UTC 3) Link to this comment
[…] Noi detalii despre cele șapte planete proaspăt descoperite » […]