Ia să vedem noi, azi la ce descoperiri și invenții noi ne mai minunăm? Că nu trece zi fără cîte o noutate de pe frontul științei. Nu o să listez numai știri. O să vă dau și linkuri către articole de opinie informată, care mi-au atras atenția și care, cred eu, merită puțin din timpul vostru.
Niște cercetători de la University of Texas at Arlington au inventat o metodă să scoți rapid CO2 din aer și să bagi în loc oxigen. Adică au produs combustibili hidrocarburați lichizi (un fel de petrol rafinat, dacă vreți) într-o singură etapă, cu ajutorul luminii, căldurii intense și a presiunii direct din dioxid de carbon și apă. Din reacție mai rezultă și oxigen, care e redat atmosferei. Articolul din Proceedings of the National Academy of Sciences se cheamă “Solar photothermochemical alkane reverse combustion”, da’ ideea e cea de mai sus. Oricum, să inventezi benzină din apă și aer, în Texas, pe tărîmul lui JR… Nu-i văd bine pe cercetători. 😀
Vine vara (mă rog, practic deja a venit) și o să începeți să zăceți pe terasă, cu un grătar sau un șpriț. Sweet! Singurul inconvenient o să fie țînțarii și alte gîze care vor veni la voi ca la bec, pentru că de fapt exact asta o să facă: vin la lumină. Un nou studiu, prezentat la conferința American Association for the Advancement of Science (AAAS), a cercetat tipurile de bec la care trag gîzele mai tare. Sună a IgNobel, da’ e chiar o informație utilă: cel mai tare gîzele sînt atrase de becurile clasice, cu incandescență, și cel mai puțin de becurile LED cu lumină caldă. Sigur, studiul prezintă totul din perspectiva “LED-urile sînt mai bune dpdv al ecologiei, și poluează luminos mai puțin lumea insectelor, dar pe mine mă interesează ce să fac pentru a scăpa eu nemușcat. Acum știu o parte din soluție.
Un proiect britanic independent a studiat, timp de vreo doi ani de zile, rezistența microbilor la antibiotice și, cum cei doi ani tocmai expiră, prezintă recomandări cuprinzătoare pentru a ameliora rezistența așa-ziselor “superbacterii”. Una dintre concluzii: folosirea globală doar a vaccinului pneumococic ar duce la salvarea anuală a cel puțin 800.000 de vieți de copii sub 5ani, și s-ar putea împiedica nu mai puțin de 11,4 milioane de zile de utilizare a antibioticelor. În traducere, vaccinurile ar putea reduce apariția infecțiilor bacteriene pentru care se folosesc antibiotice.
Cercetătorii de la Southampton University, în Marea Britanie, au folosit un laser pentru a scrie informație într-un cristal de cuarț la scală nano-. Adică milionimi de milimetru. Ei au arătat cum, pe o chestie cît o unghie, poți salva vreo 360 de Teraocteți de informație. Adică 1012 octeți! (Nu, serios, “octeți” sună ca naiba, cum să spunem “bytes” mai normal?) În română, înseamnă informația de pe 1400 de CD-ROM-uri, sau de pe 220 de DVD-uri. Sau, uite, în 2010 toată baza de date a Wikipedia era de vreo 5,8 Terabytes. (gata, zic în engleză, naiba să-i ia de octeți). Ah, și informația rezistă vreo 14 miliarde de ani. Mai mult ca viața de pînă acum a Universului.
Haha, un experiment simpatic cu șoareci, sex, drugs și rock&roll: cercetătorii de la Keio University au aflat că șoarecii preferă filmele cu bătăi filmelor cu pornache șoricesc, dar aleg drogurile înainte de orice. E drept, toți șoarecii erau masculi virgini.
De-a tura-vura