Dacă s-a sfîrșit septembrie, știți deja ce s-a întîmplat (sau ar trebui să știți, că tot fac asta de vreo patru ani): s-au decernat premiile IgNobel, pentru studii care mai întîi te fac să rîzi, iar apoi te pun pe gînduri. S-au decernat săptămîna trecută și nu puteam rata ocazia să vă arăt ce mai fac cercetătorii. Fiecare premiant a primit 10 trilioane de dolari. Zimbabweni. Pe bune, e o bancnotă adevărată, calculați și voi cît valorează: 175 de cvadrilioane de dolari din ăștia fac 5 dolari adevărați.
Și acum, fără multă vorbăraie în plus, iaca premiile!
Chimie – O echipă australo-americană a inventat o rețetă chimică pentru a dez-fierbe un ou. Nu e clar de ce, dar sigur se va dovedi util peste cîteva zeci de ani.
Fizică – Trei cercetători americano-taiwanezi au testat principiul biologic conform căruia aproape toate mamiferele își golesc vezica în 21 de secunde (+/- 13 secunde).
Literatură – O echipă americano-europeano-australiană a descoperit că interjecția “hă?” pare să existe, într-o formă sau alta, în toate limbile, dar n-a descoperit și de ce.
Management – Asta-i cea mai internațională gașcă: un italian din Singapore, un indian din america și un alt indian din Marea Britanie, dar care mai are afilieri în Franța, Luxemburg, Germania și Japonia, au descoperit că mulți leaderi ai unor afaceri de succes au dezvoltat o înclinație către asumarea de riscuri încă din copilărie, dacă au trecut prin dezastre naturale (erupții, cutremure, tsunami-uri, incendii șamd).
Economie – Poliția metropolitană din Bangkok a venit cu ideea să-și plătească polițiștii cu mai mulți bani dacă nu iau șpăgi.
Medicină – Două echipe au luat împreună premiul pentru experimente destinate studiului beneficiilor sau consecințelor biomedicale ale sărutului sălbatic (sau a altor activități intime și interpersonale, dar sălbatice).
Matematică – Niște cercetători din Germania și Austria au încercat să aplice tehnici matematice pentru a înțelege dacă și cum a reușit Moulay Ismael cel Sîngeros, împăratul Marocului, să facă 888 de copii între 1697 și 1727.
Biologie – Niște cercetători din Chile au observat că dacă se atașează o tijă grea de coada găinii, aceasta va începe să meargă ca dinozaurii. Adică așa cum cred cercetătorii că mergeau dinozaurii.
Medicină (Diagnosticare) – O echipă foarte internațională a constatat că apendicita acută poate fi diagnosticată cu acuratețe urmărind nivelul de durere “experimentată” de către pacient la trecerea peste pragurile alea de limitare a vitezei.
Și, cel din urmă dar cu siguranță cel mai interesant,
Fiziologie și entomologie – Doi cercetători au luat premiul ăsta pentru (1) crearea Indicelui Schmidt de Durere la Înțepătură, care evaluează nivelul relativ de durere provocată de înțepătura diverselor insecte și (2) organizarea meticuloasă a 25 de înțepări de către o albină în diverse părți ale corpului, pentru a determina unde doare cel mai puțin (țeastă, vîrful degetului mijlociu de la picior, braț) și unde doare cel mai rău (nară, buza superioară, penis). Pentru că așa se face știința, cu efort și sacrificii.
Text apărut în Cațavencii din 23 septembrie 2015.
PS Dacă vreți să vedeți și premiile din anii trecuți, accesați cu încredere linkurile de mai jos.
De-a tura-vura