A venit și timpul ăla al anului. Da, știu că începe școala, dar nu mă (mai) interesează. E septembrie, deci e vremea decernărilor premiilor IgNobel. Ăstea sînt zece premii decernate anual din 1991 și care se dau pentru realizări care mai întîi îi fac pe oameni să rîdă, ca apoi să se pună pe gîndit serios.
Festivitatea de premiere de anul ăsta s-a întîmplat pe 20 septembrie, unde se întîmplă de obicei, la Harvard. O puteți regăsi integral pe www.improbable.com. În anii trecuți s-au dat premii pentru studii privind mucii de balenă, felația la lilieci, alarma cu wasabi și împerecherea muștelor cu anumite sticle de bere.
Nu vă mai prelungesc suspansul, în continuare vă prezint premianții și subiectele premiate.
Psihologie: Anita Eerland, Rolf Zwaan și Tulio Guadalupe, pentru studiul “Înclinarea privitorului spre stînga face ca turnul Eiffel să pară mai mic”.
Pace: Compania SKN (din Rusia), care transformă muniție veche sovietică în diamante noi.
Acustică: Kazutaka Kurihara și Koji Tsukada, pentru crearea lui SpeechJammer – un dispozitiv care deranjează vorbirea speaker-ilor prin a-i face să audă, cu o mică întîrziere, taman ceea ce spun.
Chimie: Johan Petterson, pentru rezolvarea misterului legat de colorarea în verde a părului oamenilor în anumite case din orașul Anderslöv (Suedia).
Literatură: Biroul de responsabilizare generală a Guvernului SUA, pentru realizarea unei raportări privind raportările despre raportări, care recomandă pregătirea unei raportări privind raportările despre raportări.
Fizică: Joseph Keller, Raymond Goldstein, Patrick Warren și Robin Ball, pentru calcularea bilanțului forțelor care mișcă și dau forma părului uman dintr-o coadă.
Dinamica Fluidelor: Rouslan Krechtnikov și Hans Mayer, pentru studierea dinamicii asociate clipocelii lichidelor, cu scopul de a înțelege ce se întîmplă cînd o persoană merge în timp ce ține o cană de cafea în mînă.
Medicină: Emmanuel Ben Soussan și Michel Antonietti, pentru consultanța oferită doctorilor care efectuează colonoscopii, învățîndu-i cum să minimizeze posibilitatea ca pacienții să le explodeze în timpul procedurii.
Neuroștiințe: Craig Bennett, Abigail Baird, Michael Miller și George Wolford pentru demonstrația lor că cercetătorii în științele creierului, prin folosirea unor instrumente complicate și a unor statistici simple, pot observa activitate semnificativă a creierului oriunde – chiar și în somoni morți.
Anatomie: Frans de Waal și Jennifer Pokorny, pentru descoperirea că cimpanzeii pot identifica alți cimpanzei după ce văd fotografii cu – pardon my french! – curul acestora.
Ei, acum vedeți pe ce se duc banii guvernelor? Nu-i așa că știința e cool? Mă rog, e mai greu să spun același lucru despre oamenii de știință…
(Text pe care poate l-ați găsit și în Cațavencii din 26 septembrie 2012)
2 comments
catalin
October 19, 2012 at 23:50 (UTC 2) Link to this comment
Pai nu inteleg de ce ar fi diferit la cimpanzei fata de oameni.
Tata Uraniu
October 20, 2012 at 15:51 (UTC 2) Link to this comment
păi, nimic nu e diferit. doar că io nu cred că sîntem noi atît de antrenați. Gîndește-te, cimpanezii văd alte funduri de cimpanzei zilnic, ceea ce nu e cazul oamenilor. 😀