Cum se face rahatul beach

Pariez că nu mulți dintre voi au auzit, vreodată, de Sir John Harrington. Nu-i nimic, aflați de aici că domnul ăsta a inventat, în 1596, WC-ul. Din urmă cu peste patru sute de ani nu s-au mai schimbat multe la vasul cu pricina. E la fel de mare consumator de apă și la fel de costisitor de construit, din cauza sistemului de țevăraie aferent.
Puține lucruri au fost atît de importante pentru civilizația noastră modernă, și și mai puține au rămas atît de neschimbate într-un timp atît de lung. Ei bine, pînă aici!
Pentru că un alt domn, despre care sigur ați auzit, și care nu e “Sir” findcă e cetățean american, a hotărît că e cazul să ia problema în propriie mîini (scuzați glumița inevitabilă) și să reinventeze toaleta. Este vorba despre Bill Gates, pe care nu-l sufeream pînă de curînd, pe motiv de Windows. Mai nou, de cînd și-a donat cam toată averea fundației al cărei nume îl poartă, mi-a devenit foarte simpatic.
De parcă nu era suficient efortul financiar, logistic și tehnic depus pentru eradicarea malariei, acum un an fundația Bill & Melinda Gates a oferit burse în valoare totală de 4.000.000 de dolari unui număr de opt universități care să reinventeze vasul de toaletă. Sună de rîs, însă e o chestie foarte serioasă. Pentru că, poate nu știați, peste 2,6 miliarde de oameni nu au acces la facilități sanitare, iar peste 1,5 milioane de copii mor anual din cauza problemelor asociate proastei igienizări.
Șpilul burselor era să se inventeze o toaletă eficientă și mai ales cu consum foarte redus de apă. Că, de fapt, asta e cea mai serioasă problemă pe unde lipsesc toaletele: absența apei. Din Africa subsahariană pînă-n Asia de Sud, apa necesară toaletelor de azi e cam răruță, drept care și WC-urile sînt greu de găsit.
Săptămîna trecută, la Seattle, a avut loc tîrgul internațional “Reinventing the Toilet”, organizat pentru ca inventatorii să-și prezinte creațiile.

Premiul cel mare a fost luat de către o echipă de la Caltech. Minunea de veceu funcționează “cu un panou solar, care alimentează un reactor electrochimic cu rolul de a descompune resturile în hidrogen, stocat apoi în tancuri, pentru a oferi energie noaptea sau cînd nu prea e soare”. Am parafrazat de la Reuters, via Times. Pe locurile doi și trei s-au clasat o universitate din Anglia și alta din Canada, ale căror proiecte transformau “reziduurile” în resurse curățite și utilizabile. Iar fundația lui Gates tocmai ce a oferit încă 3,4 milioane de dolari, în alte patru burse, pentru a mai stimula nițel cercetarea în domeniu.
Iată, poate, cel mai bun exemplu doveditor că banii investiți în cercetare nu sînt tocmai aruncați la toaletă, iar cercetătorii, chiar și cînd se ocupă de rahaturi, fac treabă destul de bună.

Text apărut în Cațavencii din 22 august 2012