*Dacă noi ne lăudăm că urmează să construim cel mai mare laser din lume, americanii de la University of Texas at Austin sînt exact pe dos: ei se laudă că au construit, deja, cel mai mic accelerator de particule din lume. E drept, au încercat şi cu “cel mai mare”, dar cînd să facă şi ei un accelerator ca LHC-ul de la CERN, le-a tăiat Bush banii. Deci, s-au dus în partea ailaltă şi au făcut un accelerator cît o masă, care atinge energii şi viteze pentru care ţi-ar fi trebuit divaisuri de sute de metri. O reducere cu un factor de 10.000 de ori! E drept, pentru a reuşi să accelerezi particule atît de tare pe o distanţă atît de mică, e nevoie de o tehnică nouă, care foloseşte un laser foarte puternic. Deci, cînd laserul nostru e gata, o să facem un accelerator şi mai mic. Uite, vezi, mărimea laserului contează! (Science Daily)
* Ce pot face două mîini dibace? Păi, printre altele, pot face un microscop destul de performant cu un iPhone, o lentilă-sferă de 8 dolari şi nişte bandă scoci. Asta a făcut un specialist în medicină internă şi boli infecţioase de la Toronto General Hospital, apoi a luat microscopul şi la pus la treabă. Testul dintr-un sat din Tanzania a relevat o acurateţe de 70% faţă de un microscop tradiţional, chestie remarcabilă, dar nu suficientă: pentru a fi util clinic, microscopul are nevoie de precizie de cel puţin 80%. Dar vine şi asta, n-am nici o îndoială. Pentru că proiectul ăsta e doar unul din cele cîteva în desfăşurare în ultimii ani, în care s-au obţinut, printre altele, magnificări de 350 de ori şi rezoluţii de 1,5 microni. Proiectele astea, capabile deja să diagnosticheze malaria şi tuberculoza, vor duce la un salt uriaş în creşterea calităţii vieţii, mai ales a celor săraci-lipiţi, departe de lumea dezlănţuită. Ca să nu mai vorbim despre dotarea şcolilor din România, care brusc va creşte de cîteva ori! (The Scientist)
*Mare minune tehnica, maică! Cercetătorii de la Princeton University au reuşit să facă o ureche bionică. Care aude mai bine ca aia umană. Şi pe care au tipărit-o cu un printer 3D! Iar şpilul e că nu e doar o bucată de cauciuc, ci are componente electronice întreţesute în ea. Practic, cercetătorii au tipărit 3D celule şi nanoparticule, apoi le-au combinat cu o antenă şi cu cartilaje şi au creat urechea-minune. Care aude frecvenţe de un milion de ori mai mari decît cea umană. Tot organul, crescut într-un vas Petri, ca în filmele SF. Şi cică deja s-au primit comenzi de sute de mii de urechi. Clienţii? CIA, NSA, SRI, FSB şi alte acronime din astea. Că ce nu fac serviciile secrete pentru siguranţa noastră? (Mashable)
Text apărut în Caţavencii din 3 iulie 2013.
De-a tura-vura