Cînd Luna se ține de faze

Dacă tot am vorbit despre apusuri și răsărituri, poate că acum e momentul să povestim nițel despre Lună și fazele ei. Sau, mai precis, despre ora la care răsare și apune Luna, în funcție de faza în care se află. Fin’că majoritatea oamenilor încă mai au impresia că Luna apare pe cer doar noaptea, în ciuda aparențelor care-i izbesc în față. În fond, de cîte ori nu ați zărit Luna sus pe cer, chit că era ora 3 după amiază?

Pentru asta, însă, ne trebuie două elemente introductorii: noțiunea de orizont (și ce înseamnă răsăritul/apusul unui astru) și o vizualizare a poziției Lunii în sistemul Soare-Terra-Lună în diversele faze. Din fericire, totul se poate face din desene, așa că tot ce avem de făcut este să ne împrietenim mai tare cu “Pokemonii” ăștia la care mă limitează talentul. 😀

Răsăritul și apusul aștrilor nu pot fi discutate în absența conceptului de orizont. Care-i banal: cît vezi cu ochii. J Fiecare punct de pe Terra are propriul orizont, iar șpilul este să putem face legătura între punctul nostru de vedere de la sol și cum se văd lucrurile din spațiu. Mai avem nevoie de o simplificare: o să presupunem că axa polară e perpendiculară pe orbita Pămîntului. (În realitate, e înclinată la 23,5^o față de perpendiculara la orbită.) Privit de sus, sistemul Soare-Terra arată ca-n desenul 1: Pămîntul se deplasează în jurul Soarelui (în 365,25 zile), și se rotește în jurul propriei axe în 24 de ore, cu sensurile desenate de mine. Un pokemon care se află în București (să zicem, deși de ce ar vrea să stea aici ne depășește) se va roti împreună cu Terra în jurul axei polilor. Prin urmare, orizontul lui se va deplasa cu el (situațiile 1-2-3-4 din desenul 2).

Ăsta este, de fapt, motivul pentru care astrele răsar și apun pe cerul fiecărui loc de pe Pămînt. Într-un mod foarte simplificat, cînd Pămîntul se rotește (de la vest spre est) astfel încît un obiect de pe cer trece de linia orizontului (dinspre est) – chestia cu pricina a răsărit. În vreo 12 ore, cînd Pămîntul, cu orizontul nostru cu tot, se mai rotește nițel, obiectul dispare sub linia orizontului, înspre vest. Adică apune. Așa se face că, în decurs de 24 de ore, orice stea de pe cer parcurge un cerc în jurul poziției noastre pe Terra: 12 ore pe cerul vizibil, 12 ore “pe sub” noi. Nici Soarele nu face excepție de la asta. În plus, ținînd cont de poziția Soarelui, putem corela (aproximativ) poziția orizontului nostru cu ora locală: în poziția 1, Soarele răsare, deci e cam 6 am. În 2, Soarele e la maximum de înălțime pe cer: ora 12. Cînd am ajuns în (3), Soarele apune, e ora 18:00 (6pm). Iar în 4, e miezul nopții.

Acum, înapoi la Luna noastră cea de toate nopțile (și zilele). Așadar, Pămîntul se învîrte în jurul Soarelui în 365 de zile (un an). Luna se învîrte în jurul Terrei în vreo 27 de zile (o lună). Iar Terra se rotește în jurul propriei axe în 24 de ore (o zi). Pentru ceea ce se întîmplă în cursul a 24 de ore, putem ignora și mișcarea Pămîntului în jurul Soarelui, și cea a Lunii în jurul Pămîntului, pozițiile Terrei și Lunii nu se modifică semnificativ. Ei bine, în 24 de ore pokemonul nostru se mișcă (cu tot cu Terra, și de fapt din cauza ei) din (1) în (2), în (3) în (4) și înapoi în (1).

Am ajuns și la fazele lunii, care sînt patru (ălea importante): lună nouă, primul pătrar, lună plină și ultimul pătrar. Cele patru faze corespund configurațiilor Lună-Terra-Soare din desenul 3. Ei, cu desenele astea, putem vizualiza mișcarea orizontului nostru în jurul Terrei, deci și momentele în care Luna răsare/apune în funcție de poziția ei relativ la Soare și la Pămînt. Acum, e simplu: ne uităm la un pokemon și ne dăm seama cum vede oricare dintre cele patru faze ale Lunii. Să luăm omulețul din poziția (1): va vedea, la ora 18:00 (6 seara), ultimul pătrar fix deasupra capului; luna nouă înspre est (răsare); primul pătrar nu-l vede deloc; iar luna plină o va vedea spre vest (deci, apune). La fel și ceilalți omuleți. Cu precizarea că, evident, văd o singură lună, în funcție de faza în care se află ea. Acum e simplu să vedem la ce oră răsare/apune Luna în fiecare fază.

Prin urmare, luna nouă (trivial, desigur): răsare și apune odată cu Soarele, deci la 6am-6pm. Primul pătrar: Prima dată zărim Luna deasupra orizontului estic la prînz. Deci răsare la 12pm. Ajunge la înălțime maximă la 6 seara, și apune la miezul nopții. Luna plină: și aici treaba e simplă. face exact pe dos ca Soarele: răsare la 6pm, apune la 6am, cu un maxim pe cer la miezul nopții. Ultimul pătrar: apare pe cer la miezul nopții, atinge maximul la 6am și apune pe la prînz.

Vedeți? Chiar n-a fost greu deloc. Tot șpilul stă în cîteva desene. Și acum știți și de ce mai vedeți, uneori, Luna pe cer, deși e trei după-amiază… Chiar așa, dacă e la ora trei pe cer, în ce fază(e) poate fi? Apropo, un truc despre care v-am povestit cînd explicam de ce se vede luna mai mare: cînd are forma literei D, e în Creștere (spre lună plină), iar cînd are forma C, e în Descreștere (spre lună nouă) – de-aia ziceau marinarii că “minți ca luna”…