«

»

Jan 17 2011

Cînd Luna se ține de faze

Dacă tot am vorbit despre apusuri și răsărituri, poate că acum e momentul să povestim nițel despre Lună și fazele ei. Sau, mai precis, despre ora la care răsare și apune Luna, în funcție de faza în care se află. Fin’că majoritatea oamenilor încă mai au impresia că Luna apare pe cer doar noaptea, în ciuda aparențelor care-i izbesc în față. În fond, de cîte ori nu ați zărit Luna sus pe cer, chit că era ora 3 după amiază?

Pentru asta, însă, ne trebuie două elemente introductorii: noțiunea de orizont (și ce înseamnă răsăritul/apusul unui astru) și o vizualizare a poziției Lunii în sistemul Soare-Terra-Lună în diversele faze. Din fericire, totul se poate face din desene, așa că tot ce avem de făcut este să ne împrietenim mai tare cu “Pokemonii” ăștia la care mă limitează talentul. 😀

Răsăritul și apusul aștrilor nu pot fi discutate în absența conceptului de orizont. Care-i banal: cît vezi cu ochii. J Fiecare punct de pe Terra are propriul orizont, iar șpilul este să putem face legătura între punctul nostru de vedere de la sol și cum se văd lucrurile din spațiu. Mai avem nevoie de o simplificare: o să presupunem că axa polară e perpendiculară pe orbita Pămîntului. (În realitate, e înclinată la 23,5o față de perpendiculara la orbită.) Privit de sus, sistemul Soare-Terra arată ca-n desenul 1: Pămîntul se deplasează în jurul Soarelui (în 365,25 zile), și se rotește în jurul propriei axe în 24 de ore, cu sensurile desenate de mine. Un pokemon care se află în București (să zicem, deși de ce ar vrea să stea aici ne depășește) se va roti împreună cu Terra în jurul axei polilor. Prin urmare, orizontul lui se va deplasa cu el (situațiile 1-2-3-4 din desenul 2).

Ăsta este, de fapt, motivul pentru care astrele răsar și apun pe cerul fiecărui loc de pe Pămînt. Într-un mod foarte simplificat, cînd Pămîntul se rotește (de la vest spre est) astfel încît un obiect de pe cer trece de linia orizontului (dinspre est) – chestia cu pricina a răsărit. În vreo 12 ore, cînd Pămîntul, cu orizontul nostru cu tot, se mai rotește nițel, obiectul dispare sub linia orizontului, înspre vest. Adică apune. Așa se face că, în decurs de 24 de ore, orice stea de pe cer parcurge un cerc în jurul poziției noastre pe Terra: 12 ore pe cerul vizibil, 12 ore “pe sub” noi. Nici Soarele nu face excepție de la asta. În plus, ținînd cont de poziția Soarelui, putem corela (aproximativ) poziția orizontului nostru cu ora locală: în poziția 1, Soarele răsare, deci e cam 6 am. În 2, Soarele e la maximum de înălțime pe cer: ora 12. Cînd am ajuns în (3), Soarele apune, e ora 18:00 (6pm). Iar în 4, e miezul nopții.

Acum, înapoi la Luna noastră cea de toate nopțile (și zilele). Așadar, Pămîntul se învîrte în jurul Soarelui în 365 de zile (un an). Luna se învîrte în jurul Terrei în vreo 27 de zile (o lună). Iar Terra se rotește în jurul propriei axe în 24 de ore (o zi). Pentru ceea ce se întîmplă în cursul a 24 de ore, putem ignora și mișcarea Pămîntului în jurul Soarelui, și cea a Lunii în jurul Pămîntului, pozițiile Terrei și Lunii nu se modifică semnificativ. Ei bine, în 24 de ore pokemonul nostru se mișcă (cu tot cu Terra, și de fapt din cauza ei) din (1) în (2), în (3) în (4) și înapoi în (1).

Am ajuns și la fazele lunii, care sînt patru (ălea importante): lună nouă, primul pătrar, lună plină și ultimul pătrar. Cele patru faze corespund configurațiilor Lună-Terra-Soare din desenul 3. Ei, cu desenele astea, putem vizualiza mișcarea orizontului nostru în jurul Terrei, deci și momentele în care Luna răsare/apune în funcție de poziția ei relativ la Soare și la Pămînt. Acum, e simplu: ne uităm la un pokemon și ne dăm seama cum vede oricare dintre cele patru faze ale Lunii. Să luăm omulețul din poziția (1): va vedea, la ora 18:00 (6 seara), ultimul pătrar fix deasupra capului; luna nouă înspre est (răsare); primul pătrar nu-l vede deloc; iar luna plină o va vedea spre vest (deci, apune). La fel și ceilalți omuleți. Cu precizarea că, evident, văd o singură lună, în funcție de faza în care se află ea. Acum e simplu să vedem la ce oră răsare/apune Luna în fiecare fază.

Prin urmare, luna nouă (trivial, desigur): răsare și apune odată cu Soarele, deci la 6am-6pm. Primul pătrar: Prima dată zărim Luna deasupra orizontului estic la prînz. Deci răsare la 12pm. Ajunge la înălțime maximă la 6 seara, și apune la miezul nopții. Luna plină: și aici treaba e simplă. face exact pe dos ca Soarele: răsare la 6pm, apune la 6am, cu un maxim pe cer la miezul nopții. Ultimul pătrar: apare pe cer la miezul nopții, atinge maximul la 6am și apune pe la prînz.

Vedeți? Chiar n-a fost greu deloc. Tot șpilul stă în cîteva desene. Și acum știți și de ce mai vedeți, uneori, Luna pe cer, deși e trei după-amiază… Chiar așa, dacă e la ora trei pe cer, în ce fază(e) poate fi? Apropo, un truc despre care v-am povestit cînd explicam de ce se vede luna mai mare: cînd are forma literei D, e în Creștere (spre lună plină), iar cînd are forma C, e în Descreștere (spre lună nouă) – de-aia ziceau marinarii că “minți ca luna”…

20 comments

4 pings

Skip to comment form

  1. Bogdanescu

    Tata Uraniu… o intrebare… mai “anapoda”: dacă aş avea posibilitatea să fiu un pokemon vitezoman (Aerodactyl :mrgreen: ) ce viteză ar trebui să prind, mergând de la vest spre est ca să văd numa’ răsăritu’? Mulţumesc! 🙂
    Luăm ca implicit faptu’ că am să alerg numa prin Germania, că aia au drumuri! 😀

    1. Tata Uraniu

      🙂 Păi, simplu: tre’ să alergi, de la un capăt la altul al Germaniei, cu lungimea paralelei pe care te afli, deîmpărțit la 24 de ore. Vezi și tu ce iese. La ecuator ar fi 40.000 km/24h.

      1. Bogdanescu

        Deci… ar trebui sa fug cu 1666 KM pe oră. Viteza maximă a unui Bugatti Veyron e de 402 km/h… Mi-ar trebui măcar 4 … 😆
        Mulțumesc, Tata URANIULE!

  2. chat noir

    taicule, tot vorbindu-ne despre luna si soare, intr-o zi am sa reusesc sa-mi contruiesc singur solunarul.
    drept multumire, daca prada va fi pe masura, promit procent substantial.
    si sa ma crezi ca nu mint ca luna. 🙂

    1. Tata Uraniu

      Aprob pozitiv! Da’ ce-i aia solunar? 🙄

      1. chat noir

        he, he… 🙂
        adicatelea perioadele favorabile pescuitului tinand cont de pozitia simultana a soarelui si a lunii. 😉

      2. Tata Uraniu

        Damn! Ar fi trebuit să știu! În fond, avem în redacție pe unul dintre cei mai redutabili pescari, Mălin Mușatescu, și sigur am auzit și cuvîntul ăsta prin ploaia de blinkere și muște și mămăligi și voblere și lingurițe… 🙂

  3. simina

    am văzut pe-aici, fizică, metafizică – patafizică ai?

    1. Tata Uraniu

      Patafizică nu ținem, da’ fum s-ar mai găsi… 😉

  4. alex

    o intrebare putin off-topic, insa tot despre luna. am citit pe undeva ca in cadrul misiunii Apollo 12 etajul de revenire al modulului lunar a fost lasat sa cada pe suprafata lunii. americanii instalasera in prealabil seismografe. si in urma acestei caderi, luna a vibrat 55 de minute.
    apoi, in cadrul misiunii Apollo 13 treapta a treia a rechetei Saturn a fost dirijata sa cada tot pe luna. vibratia a durat 3 ore si 20 de minute.
    am citit fel si fel de explicatii (inclusiv varianta ca luna ar putea avea cavitati).
    totusi cum pot fi explicate aceste vibratii?

  5. Tata Uraniu

    Ce spui tu e corect. Durata lungă a ambelor tipuri de unde seismice (P și S) a fost nițel misterioasă la început, dar explicațiile n-au întîrziat să apară.
    Aparent, cel mai simplu (briciul lui Occam, nu?), vibrațiile prelungite pot fi puse pe seama unui strat compactificat de praf, uite, de exemplu, două din multele linkuri pe care le-am găsit eu pe tema asta:
    http://www.sciencemag.org/content/169/3950/1071.abstract
    http://www.springerlink.com/content/t9814x7624h37lp7/

    Cît despre asta cu cavitățile treaba e, după mine, din categoria “Americanii n-au ajuns pe lună”. Hah, oarecum paradoxal. 😀 Sau, mă rog: “Da, fie, au ajuns, da’ uite ce-au găsit!”. Dup-aia să te ții: Roswell, UFO’s, Yeti, piramidele… Nu zic, interesante speculațiile, da’ parcă prea-s căutate cu lumînarea.

  6. alex

    multam pt linkuri, o sa le citesc.
    faza cu cavitatile am citit-o intr-o carte scrisa de un pilot roman (fost coleg si prieten cu Prunariu) si eram curios de o parere avizata.
    deci e vb de un strat compactificat de praf.

  7. catalin

    Da’ eu am auzit ca latexu’ e enabled by default in wordpress. Ia sa vedem
    $latex f:\{0,1\}^{n}\rightarrow\{0,1\}$

  8. Tata Uraniu

    iaca, nu e. 😀

  9. ela

    Tata Uraniu, ai putea sa-mi spui :
    1)care sunt zilele /noptile cu luna plina in 2011; cate zile tine fiecare dintre fazele lunii ? Ma intereseaza in mod special faza lunii pline. Multumesc anticipat. 🙂

    1. Tata Uraniu

      Uite un link util: http://lunaf.com/english/moon-phases/lunar-calendar-2011/
      Dacă dai click pe una dintre zilele care te interesează (le ai frumos, în tabel, pentru fiecare fază a lunii) site-ul îți dă suficiente detalii pentru a te lămuri și cît mai durează. În principiu, LUNA PLINĂ se întîmplă la o anumită oră, exact cînd Soarele, Pămîntul și Luna sînt aliniate. Dar timp de vreo trei zile (sau nopți, de fapt) tot se vede luna (destul de) plină, în jurul datei respective. Adică o noapte înainte, una după…
      Dacă ai un iPhone, există o aplicație simpatică aici: http://bjango.com/iphone/phases/, aplicație care face și ea același lucru.
      Cu plăcere:D

  10. ela

    Tata Uraniu, multumesc frumos pt link, ma documentez asiduu. Din cate am citit este DE EVITAT TOTAL ORICE INTERVENTIE CHIRURGICALA in seara lunii pline…cred ca faza maxima este data in lunkul recomandat., iar ORA este aUTC/GMT, nu? Adica Romania este UTC/GMT+2. Multumesc din nou cu anticipatie daca timpul permite o confirmare sau alte precizari.Seara linistita sa aveti 😀

    1. Quasy

      Stai linistita, poti sa faci ce vrei tu cand e luna plina. Singurul dejavantaj e ca tre sa fii atenta ca s-ar putea sa te vada vecinii la lumina lunii… 😀
      Motivul pt care tinzi sa asociezi luna plina cu evenimente e ca majoritatea noptilor sunt lipsite de luna plina. Insa cand se intampla ceva deosebit, si luna e plina, observi “coincidenta” si o tii minte (spre deosebire de aceleasi evenimente, petrecute in aceleasi circumstante, pe care insa nu le asociezi cu nimic altceva deosebit).

      Parerea mea e ca poti face interventii chirurgicale cand e luna plina, cu conditia ca interventia sa fie facuta sub o piramida…

      http://en.wikipedia.org/wiki/Lunar_effect

      1. Quasy

        As veni si cu completare la motto-ul superb ales de Tata Uraniu acestui blog:
        “Any poorly understood physical phenomenon / mathematical demonstration is indistinguishable from magic”

      2. ela

        multumesc de idei si sfaturi 😀

  1. Fool Moon | Science Friction

    […] întîmplă pe 19 martie e o “Superlună”: astrul nopții atinge perigeul în faza de lună plină. Superlunile se întîmplă (e drept, mai rar) cînd luna în fază nouă sau plină ajunge într-o […]

  2. TEDxEroilor – choices « Dar vay!

    […] Un exemplu de cauzalitate fizica: ceea ce interpretam noi ca fiind rasaritul si apusul soarelui) […]

  3. De-a v-ați ascunselea cu Luna, sau despre eclipsa totală de diseară | Science Friction

    […] Observați, vă rog, din desenul alăturat, că pentru ca asta să se întîmple, e musai ca luna să fie în fază de lună plină. La fel cum, la eclipsele de Soare (cînd e pe dos, Luna se interpune între Soare și Terra), Luna […]

  4. Luna de mere | Science Friction

    […] așa cum avem nume pentru fiecare lună (ianuarie-decembrie), există cîte un nume pentru fiecare lună plină. Și, pe rînd, o să le învățăm pe toate, ca niște buni fermieri ce ar trebui să fim. Iaca, […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450