«

»

Jun 15 2011

De-a v-ați ascunselea cu Luna, sau despre eclipsa totală de diseară

Așadar, diseară se va întîmpla cea mai lungă eclipsă de lună din ultima vreme (va dura, cap-coadă, peste cinci ore!), și e vizibilă din toată România. Dacă n-aveți nori acolo pe unde sînteți. N-ar fi rău să o prindeți, mai ales că următoarea eclipsă vizibilă de la noi din țară vă servește de-abia prin 2015. Despre eclipse și cum se petrec ele am mai povestit aici, astă iarnă, cînd cu eclipsa parțială de Soare. Dar atunci vorbeam mai mult despre eclipsele de Soare. Acum reparăm nedreptatea.:-)

Să vă dau, mai întîi, cîteva coordonate spațio-temporale, după care vom povesti cum se întîmplă eclipsele astea, ca să mai eliminăm nițel din obscurantism, vîrcolaco-fobii și alte agerimi. Cifrele le-am luat (ca și pe filmulețul de mai jos) de pe site-ul Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Eclipsa va începe, pentru noi, la 20:24:34. Adică opt, douăș’patru de minute și treiș’patru de secunde. De fapt, nu începe pentru noi, fin’că Luna va fi atunci sub orizont. Dar răsare repede, la 20:51, și dacă aveți cîmp deschis împrejur, foarte iute începe spectacolul. Cînd Luna va fi răsărit, tot ce vedeți va fi că e nițel mai palidă. Asta pentru că se află în ceea ce se numește “penumbra Terrei” (vedeți mai jos).

La 21:22 Luna începe să intre în umbra propriu-zisă a Pămîntului (deci începe faza de eclipsă parțială), iar peste o oră (la 22:22) intră cu totul în umbră. Din care mai iese abia două minute după miezul nopții. Asta-i faza de eclipsă totală. Peste fix încă o oră (01:02, simetric cu intrarea în eclipsă parțială) Luna iese cu totul din umbra Pămîntului, iar la 2:00 tot circul se încheie, Luna părăsește și penumbra și gata, puteți strînge cutiile de bere, pungile de chipsuri și pleca acasă.

În timpul totalității Luna nu devine “invizibilă”, nu dispare complet. Ea continuă să fie vag iluminată de către razele de la Soare care trec și sînt curbate (refractate) de către atmosfera Pămîntului. De-aia, în funcție de ce poluanți am mai aruncat lately în atmosferă, culoarea lunii va fi mai roșiatică sau mai gălbuie. Dacă în aer există foarte mult praf, ca după o erupție vulcanică, Luna poate apărea foarte întunecată. Iar dacă atmosfera ar fi foarte curată (dar nu e cazul), Luna ar fi foarte strălucitoare.

Boon, v-am dat coordonatele temporale. Spațial vorbind, începutul eclipsei o va prinde în est. La răsărit, adică. Dacă nu știți unde-i ăsta, aveți o problemă. Pe care v-o rezolvă o busolă sau un prieten competent și săritor. Ca să vă faceți o idee, iaca și o simulare, a acelorași băieți de la Observatorul Urseanu, care va fi și deschis, cu ocazia asta, pînă pe la patru noaptea. Cei de acolo o să vă mai arate și planeta Saturn, aia cu inelele, așa că mergeți cu încredere, o să vă placă.

Acum, că am terminat cu “ce” veți vedea, să intrăm, pe repede-înainte, și în zona lui “de ce”. Așa cum nici iarna nu e ca vara, nici Luna nu e ca Soarele. Adică nu e o sursă de lumină. De fapt, noi vedem Luna pe cer doar fin’că razele Soarelui cad pe suprafața ei, se reflectă de-acolo (ca într-o oglindă) și ne intră nouă în ochi. Luna, deci, reflectă doar lumina Soarelui. Ei bine, în anumite momente, ceva blochează razele Soarelui, care nu mai ajung să se reflecte de suprafața lunii. Acel ceva este taman globul pămîntesc, care se interpune, în mersul lui în jurul Soarelui, între acesta și Lună. Observați, vă rog, din desenul alăturat, că pentru ca asta să se întîmple, e musai ca luna să fie în fază de lună plină. La fel cum, la eclipsele de Soare (cînd e pe dos, Luna se interpune între Soare și Terra), Luna e musai să fie în fază de lună nouă.

Priviți, comparativ, cele două ilustrări ale eclipselor: de Soare și de Lună. Se vede clar cum, în cazul primeia, doar o fîșie foarte îngustă de pe Terra are parte de eclipsă, în timp ce, din cauza umbrei mult mai mari a Pămîntului, toată emisfera în care e noapte poate vedea eclipsa de lună. Pe de altă parte, zonele de penumbră, de-o parte și de alta a umbrei, sînt cauzate de faptul că în ele mai trece ceva lumină de la discul solar. Chestie de care vă puteți convinge singuri dacă vă imaginați o rază plecînd de oriunde de pe suprafața dinspre noi a Soarelui, rază care se duce către marginea Terrei și, de-acolo, mai departe, în zona de penumbră. Got it?

Totodată, dat fiind că umbra aruncată de Lună este mult mai mică decît cea terestră, eclipsele de Soare durează, întotdeauna, mult mai puțin decît cele de Lună. Gata pe-repede-înainte-ul. Dacă aveți întrebări, sînt gata să le răspund, pînă pe la nouă. După care am o eclipsă de fugărit!

3 comments

3 pings

  1. Mostrofontz

    Bai, io d-abia vaz blocu’ de vis-a-vis din cauza ploii. Trebuia sa rasara d-acuma, da’ nu m-am obosit sa ma uit dupa ea, ca n-are rost…

  2. ik

    “Luna continuă să fie vag iluminată de către razele de la Soare care trec și sînt curbate (refractate) de către atmosfera Pămîntului.”

    Sau pt ca lumina este curbata de atractia gravitationala a Pamintului?

    1. Tata Uraniu

      neah, efectul ăla e mult prea mic comparabil cu refracția. Muuuult prea mic.

  1. Eclipsa totală de lună | Jurnal roz de cazarmă și nu numai

    […] ce e în plină desfăşurare. Detalii şi explicaţiuni aici. Dacă v-a plăcut, dați mai departe! […]

  2. Cavalerii mesei profunde a Lunii | Science Friction

    […] « De-a v-ați ascunselea cu Luna, sau despre eclipsa totală de diseară […]

  3. Ultima eclipsă totală a anului! Hai, luați-o și pe asta, să plec și eu acasă… | Science Friction

    […] încă o eclipsă. A treia anul ăsta, după eclipsa parțială de soare din 4 ianuarie și aia totală de lună din 15 iunie, despre care, după cum vedeți, am scris […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450