Umiditate mare, monșer!

Poate ați remarcat zilele astea că dacă ieșeați afară, căldura vă copleșea instantaneu. Iar imediat ce intrați la aer condiționat, vă năpădeau valuri de transpirație și fiori de frig. Și v-ați întrebat de ce, dacă sînteți o minte mai curioasă. Sau poate ați auzit la televizor despre factorul de disconfort termic. Și v-ați întrebat ce e aia.

Gata, ați venit la locul potrivit, avem răspunsurile pe care le căutați. Totul pleacă de la mecanismul nostru genial de răcire. Corpul uman, la fel ca toate organismele, funcționează optim într-un anumit interval de temperatură. Cînd e foarte cald, se încinge și organismul și intervine principalul mecanism de răcorire, transpirația. Mecanismul e simplu: corpul elimină apă pe suprafața pielii, iar apa se evaporă. În procesul de evaporare apa are nevoie de o cantitate destul de mare de căldură, pe care o ia de la corp, scăzîndu-i astfel temperatura. (Dacă vă e greu să înțelegeți procesul gîndiți-vă la gheața care răcește whiskey-ul în care e pusă, luînd căldură de la el pentru a se topi; e aceeași idee.)

Aha, dar e un verb-cheie mai sus: “se evaporă”. Ca frigiderul să funcționeze și actul transpirației să răcească organismul, e nevoie ca ea să se evapore și să facă loc pentru alt rînd de transpirație. Și aici este pasul doi. În aer încape o cantitate limitată de vapori de apă, care se măsoară prin indicele de umiditate. Cînd el este 100%, gata, aerul conține toată apa pe care o poate conține, și orice ai face, nu mai intră nimic în el. Și roua este exact același lucru: apă care n-a mai încăput în aer. Ecuațiile sînt mai complicate, dar ideea e simplă: cu cît umiditatea aerului e mai mare, cu atît evaporarea este mai dificilă. (Și cu cît vîntul e mai intens, cu atît e mai rapidă; de aceea folosiți uscătoarele de păr, de aceea se usucă rufele pe sîrmă mai repede dacă adie cîte un vînticel. Dar asta este altă poveste.)

Așadar, cînd aerul este foarte umed (în apropierea țărmului, cel mai frecvent) corpul nu mai reușește să scape de căldură la fel de rapid. Transpirația se adună pe piele dar rămîne acolo, organismul nu se mai răcește eficient și avem impresia că este mai cald decît indică termometrul. Ăsta este disconfortul termic, care are și o formulă unde, evident, umiditatea joacă un rol important. Nu v-o arăt aici pentru că vreau să mai citiți rubrica asta dar, de exemplu, dacă temperatura reală este de 35^oC iar umiditatea de 65%, ni se pare că afară sînt 50^oC.

După ce vă lichefiați de căldură pe-afară, imediat ce intrați într-o clădire transpirați abundent și vi se face frig. E normal, corpul este încă înfierbîntat, dar umiditatea aerului e mai mică decît afară (din cauza aerului condiționat), deci transpirația se evaporă și face loc alteia, pînă la reducerea în limite optime a temperaturii corpului. Iar de la atîta evaporare, ajungem chiar să ni se pară că e frig.

Acum zece ani terminam un text similar cu o concluzie pesimistă: odată cu încălzirea globală, și temperatura medie a verilor, și umiditatea (se evaporă mai multă apă din oceane) vor crește. Și încheiam “cu alte cuvinte, zîmbiți, mîine va fi mai rău”. Nu s-a schimbat nimic, continuați să zîmbiți. Amar.

Text apărut în Cațavencii din 5 iulie 2016.