Lemne de circulaţie

*Pariez că există o întrebare pe care nu v-aţi pus-o niciodată. De ce e hîrtia igienică în general albă? Răspunsul e compus din două părţi, dar prima e incredibil de simplă: hîrtia e albă pentru acelaşi motiv pentru care vasul de WC şi chiuveta sînt albe. Pur şi simplu totul arată mai curat cînd e alb. Culoarea normală a hîrtiei, înainte de albire, e un fel de căcăniu (no pun intended!). Nu-i aşa că aţi avea o strîngere de inimă să o folosiţi? Normal, sîntem nişte răsfăţaţi, aţi fi mult mai recunoscători dacă aţi şti că pînă pe la începutul secolului 20 se foloseau alte chestii şi mai ales dacă aţi afla ce. Întrebaţi la Rabelais, e un pasaj prin “Gargantua şi Pantagruel”…

Dar mai există un motiv. Şi are de-a face cu diferenţa dintre hîrtia igienică şi cea de revistă glossy, evident nu la fel de potrivită în scopuri “igienice”. Lemnul conţine un soi de polimer numit lignină, ca un fel de lipici. Fără lignină, copacii n-ar putea creşte mai înalţi de doi metri. Ei bine, procesul de albire elimină lignina şi face hîrtia igienică mult mai moale. Iar asta mai are un efect: hîrtia rămîne albă după mulţi ani. Poate aţi remarcat cum ziarele se îngălbenesc în timp. E din cauza ligninei. Iar dacă ar fi prezentă în hîrtia igienică, dincolo de faptul că hîrtia ar fi mai aşchioasă, aşa, ar mai “dezvolta” şi pete galbene pe ici-colo. Parcă nu v-ar veni s-o folosiţi, nu?

*Şi dacă tot am pomenit de înălţimea copacilor, uite încă o întrebare pe care pariez că nu v-aţi pus-o: “Da’ copacii ăştia uriaşi cum duc apa la frunzele alea din vîrf?”. Şi nu v-aţi pus-o pentru că, probabil, nu vă mai amintiţi din liceu o treabă simplă: cea mai mare înălţime la care se poate “suge” apa într-un tub, fără pompe, este de vreo zece metri. Are de-a face cu faptul că greutatea unei coloane de aer (de sus, unde începe atmosfera, pînă la sol, adică o atmosferă) este egală cu greutatea unei coloane de apă de vreo zece metri. Şi totuşi, există arbori de peste o sută de metri! Ăştia cum urcă apa pînă la ultimul etaj? E clar că arborii-uriaşi ar trebui să creeze o diferenţă de presiune de vreo zece atmosfere pentru asta. Cum o fac? Un filmuleţ pe care-l găsiţi pe canalul Veritasium, pe Youtube (vi-l recomand călduros) ne oferă explicaţia. O să rîdeţi, e din cauza evaporării: apa care se evaporă prin porii frunzelor creează o imensă presiune negativă (-15 atmosfere la vîrf!) iar asta creează destulă sucţiune pentru a trage apa în sus treizeci de etaje. Şi de ce nu explodează porii la aşa o diferenţă de presiune între aer – o atmosferă – şi apa din vasele lemnoase (altă chestie pe care nu v-o mai amintiţi din liceu)? Păi – şi ajungem la al treilea concept pe care nu vi-l amintiţi din liceu – din cauza tensiunii superficiale a apei, care e foarte mare, şi a dimensiunii porilor, care e foarte mică. Mai există nişte complicaţii, dar asta e ideea de bază. Treceţi pe Youtube pentru detalii. Bine-bine, şi de ce are copacul nevoie de apă acolo, sus? O să rîdeţi: nu pentru fotosinteză (apa şi CO₂-ul formează oxigen şi carbohidraţi sub influenţa luminii solare, dar numai un procent din apa urcată e folosit în fotosinteză), nici pentru a creşte (alţi 5%) ci pentru evaporare. Fiecare moleculă de CO₂ este absorbită cu preţul a sute de molecule de apă evaporate. Acum înţelegeţi ce înseamnă “să facem totul”?

Text apărut în Caţavencii din 18 iunie 2014.