Prin august v-am mai povestit despre ploile de stele (“dușuri de meteori” le spun americanii), cînd vă vorbeam despre Perseide. Ei bine, atît Mostrofontz cît și un alt prieten vechi m-au luat la întrebări despre ploaia de stele din uichendul ăsta. Așadar, așa cum le-am promis, vin să vă informez: în noaptea de sîmbătă spre duminică (8/9 semptebrie), cînd Terra tocmai va trece prin norii de praf lăsați în urmă, acum peste o sută de ani, de către cometa 21P/Giacobini-Zinner, aveți sanșa să prindeți o ploicică de stele ceva mai intensă (estimările spun că vor fi undeva pe la 1-10 meteori/minut).
Dar stați așa și nu mînați, că avem o mică problemă. Poate chiar două. În primul rînd, aplicația Phases de pe iPhone-ul meu zice că mîine noapte va fi o lună aproape plină (88,55%) ceea ce face ca doar 5-20% dintre meteorii ăștia să fie vizibili. Adică poate aveți noroc de cîte unul mai strașnic pe minut. A doua problemă poate fi atît de dură încît s-o obscureze pe prima. Literalmente. Aflu de la știri că, după trei luni fără pic de ploaie (și de curcubeie), taman uichendul ăsta s-a hotărît și Sîn’Ilie să dea drumu’ la robinet. Deci, e posibil să fie înnorat. Eh, cum ne-o fi norocul. Pînă acolo (adică mîine), n-ar fi rău să dăm ceva mai multe detalii despre ploaia asta de stele de acum.
International Meteor Organization (de unde am pescuit și harta alăturată) spune că, pentru România, cea mai intensă activitate a ploii de meteori va fi între 19:00 și 24:00, cu un maxim pe la 11 noaptea. Acum, ar trebui să vin cu detalii: în drumul ei prin sistemul solar, cometa asta lasă, ca toate cometele, nori de particule și praf. Unii nori sînt mai denși ca alții. De pildă, în 1900 și 1907, zice Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu (care a folosit informații de pe același site, al IMO), cometa a trecut prin zona prin care trecem noi sîmbătă seara și a lăsat mai multă gunoi stelar din ăsta. Cică în 1933 și 1946 privitorii au avut parte de adevărate furtuni de meteori cînd Terra a trecut prin același nor. Mîine seară nu va fi cazul, dar oricum se prezice un eveniment ceresc nițel mai intens ca de obicei.
Ploaia de stele de sîmbătă seara se cheamă “Draconide” pentru că radiantul eieste în constelația Draco (Dragonul) aflată în nord-vest, oarecum încadrată de Carul Mare și cel Mic (deci ușor de găsit). Da’ ce e ăla “radiant”? – veți întreba. Motiv pentru care mă grăbesc să mă citez:
De fapt, ce se întîmplă? În fiecare an, Pămîntul intersectează, pe orbita sa în jurul Soarelui, orbita cometei […]. Cometa lasă în urmă resturi, cam ca turiștii noștri, iar Terra intră în norul de gunoaie al cometei cam cum intră o mașină într-o ninsoare. Privind prin parbriz, veți avea senzația că fulgii de nea vin toți dintr-un singur punct. La fel și cu meteorii, pînă la urmă Terra e o mașină care gonește cu 100.000 km/h.
Ei, punctul ăla dinspre care par că vin meteorii e radiantul. El dă și numele ploii respective (Perseide, Leonide etc.). Mă opresc aici cu detaliile, dar dacă aveți întrebări, nu vă sfiiți să mi le adresați, sînt foarte bun la a căuta răspunsuri pe net! 8)
Pînă una-alta, dacă nu plouă, ieșiți și voi din oraș, căutați un loc mai întunecos și admirați ploaia de stele. Iar dacă acum vom avea ghinion de vreme urîtă, nu disperați, peste vreo doișpe zile vin Orionidele.
De-a tura-vura