E vară, e cald, e un eufemism chestia asta (cald a fost în iarnă, acum sîntem undeva între Tropice), deci toată lumea fuge la mare. Ceea ce vă dorim și dumneavoastră. Odată ajunși pe plajă, poate veți face ca în copilărie: desculți, la malul mării, veți căuta scoici și cochilii. Cine știe, poate veți găsi și un monstru din ăla spiralat și mare, dacă veți avea răbdare să dați deoparte toți peștii morți, algele, resturile de epave, anvelopele de ATV, sacoșele de gunoaie, seringile, prezervativele, pet-urile și celelalte semne ale civilizației.
Primul gest după ce veți fi descoperit cochilia unui melc din ăla marin va fi s-o duceți la ureche, normal. După ce extrageți din ureche mucurile de țigări care și-au găsit adăpost în interiorul cochiliei și veți repeta procedura, veți auzi, în sfîrșit, marea. Dacă nu cumva boxele unui gipan de neam prost ofereau, deja, vreo muzică de neam prost tuturor neamurilor nevinovate ale lumii adunate pe plaja cu pricina. Și pe plajele celorlalte stațiuni, de la Mamaia la Nisipurile de Aur. Oricum, e puțin superfluu să asculți marea într-o scoică fix în fața ei (a mării), dar puteți încerca în condiții mai bune, cum ar fi pe vîrful unui munte, cîteva luni mai tîrziu.
Moment în care veți constata că, într-adevăr, auziți ceva ce pare a fi sunet de valuri. Măi, drăcie! Asta cum se mai întîmplă? Răspunsul e destul de simplu: nu se întîmplă. Adică, evident, nu auziți oceanul. Deși ceva asemănări există: așa cum pe deasupra valurilor mării se vede mereu spuma aia albă, sunetele din jurul nostru sînt, și ele, însoțite de o spumă: zgomotul alb, white noise, o sumă de sunete mici care ne înconjoară permanent. Cînd duceți cochilia la ureche, tot ce se întîmplă, de fapt, este amplificarea acelor sunete mici, altfel ignorate.
De fapt, cochilia spiralată este o cutie de rezonanță: prin micșorarea spațiului în care se deplasează sunetul, anumite frecvențe vor fi amplificate, altele – disipate. Pentru că sunetele nu sînt decît niște unde de presiune: de-a lungul direcției sunetului, aerul se comprimă și se relaxează, în funcție de înălțimea și intensitatea respectivului sunet.
Dacă vreți dovada, n-aveți decît să mergeți, chiar și acolo, la mare, într-una din discotecile prezente de la valuri pîn’ la gări și să vă postați fix în fața unei boxe uriașe: presiunea sunetului vă poate scutura tot tutunul din plămîni, ba chiar și un pic mai mult. Ei bine, spațiile mici din interiorul unei cochilii au dimensiuni comparabile cu lungimea de undă a anumitor sunete, drept care undele de presiune ce se reflectă de pereți vor interfera, amplificîndu-se. Iar pe măsură ce spațiul devine tot mai mic, crește presiunea respectivului sunet, care devine mai „tare“. Chestie cunoscută, empiric, de multă vreme: cochiliile spiralate au fost folosite de secole drept aparate auditive, prin retezarea vîrfului. Și asta e tot.
Iar dacă aveți ghinionul să fiți acum la lucru, n-aveți nevoie de nu-ș’ ce melci pentru a auzi marea: luați o cană de pe birou și duceți-o la ureche. OK, scuze, petele de cafea ies la spălat, da’ era la mintea cocoșului că e de preferat o cană goală! Mă rog, încercați, atunci, cu mîinile făcute cupă. Ei, acum vedeți (sau auziți, mai degrabă) cum vorbește marea? Marea de zgomot alb și mic care ne înconjoară!
5 comments
Skip to comment form ↓
animaloo
August 5, 2011 at 11:08 (UTC 2) Link to this comment
expressoul se ia la spalat?
Mostrofontz
August 5, 2011 at 15:26 (UTC 2) Link to this comment
Off topic. Ai vazut asta:
http://www.telegraph.co.uk/science/space/8682794/Water-could-be-present-on-Mars.html
Tata Uraniu
August 5, 2011 at 15:29 (UTC 2) Link to this comment
hah, tomnai ce citeam chestia asta da’ de pe alt site, chiar mă gîndeam să scriu cîte ceva. Da’ cre’ că oi scrie pt luni, că azi deja a plecat lumea la mare 😀
vlad
October 13, 2011 at 13:01 (UTC 2) Link to this comment
din aceeasi gama: de ce suiera vantul? Sau daca rotesti un lantic suficient de rapid, il auzi suierand. Care e explicatia fizica? Ma gandesc ca sunt impinse moleculele de aer, acestea vibreaza si astfel avem sunet, dar poate stii vreo explicatie mai riguroasa…
Tata Uraniu
October 13, 2011 at 16:42 (UTC 2) Link to this comment
O să ajung și la asta, acușica…