Ploaie sub cerul lui Marte

Cînd vechii greci, după vreo campanie îndelungată pe uscat, ajungeau să vadă marea, aruncau armele și scuturile pe jos, iar pe ei înșiși se aruncau în valuri, strigînd „Thalassa, Thalassa!“. Cam la fel trebuie să se fi simțit și cercetă torii de la NASA în penultima săptămînă a lunii iunie. Nu, nu primiseră cu toții concediu, nu ajunseseră prin Hawaii la surf. Și sîntem siguri că, date fiind circumstanțele, controlorii Misiunii Phoenix din cadrul programului Marte nu regretă nici o secundă faptul că nu se aflau, pe 21 iunie, sub vreo umbreluță, cu o băutură ornată și ea cu umbreluța ei, ambele roșii precum planeta pe care o cercetează. Da’ ce s-a întîmplat acolo, frate, de i-a încîntat atît?

Pe 25 mai, vehiculul automat de cercetare Phoenix a „amartizat” aproape de Polul Nord al Planetei Roșii pentru o misiune complexă cu durata de trei luni de zile. Mica mașinuță (are doar 350 de kilograme și 2,2 metri înălțime, dar o mulțime de instrumente) a fost trimisă într-o zonă în care se știa că ocazional se putea detecta gheață la suprafață. Misiunea lui Phoenix? Să ajungă curajos unde nimeni n-a mai ajuns vreodată, să caute lumi noi și noi civilizații… Hopa, ne-a luat valul startrekian! Phoenix are o treabă mai simplă și s-a apucat deja cu mult succes de ea. Instrumentele din dotare includ și un braț robotic cu un fel de lopățică la capăt, numai bun pentru a săpa în solul marțian în căutarea apei subterane. Zis și făcut: după ce brațul robotic a fost extins fără probleme, a început să sape o mică tranșee, numită Dodo-Goldilocks de către tocilarii ăia de la NASA. Ei, și aici, ce să vezi? Exact ce au văzut și ei în imaginile transmise acasă, și anume niște pete mici și albe. Patru zile mai tîrziu, cînd petele mici și albe au dispărut, cercetătorii au anunțat, „cu multă mîndrie și enormă bucurie“, că ceea ce au văzut acolo este nimic altceva decît gheață care a sublimat. Metoda științifică implicată este infailibilă: observația. Cu alte cuvinte, oamenii au stat și s-au uitat, gheața s-a transformat în vapori, Q.E.D.!

Dacă ar fi fost, de exemplu, gheață carbonică (prezentă pe Marte), sublimarea în urma expunerii la lumina solară ar fi durat mult mai puțin. Poate că nu vă pare mare lucru, dar descoperirea apei în formă solidă este primul pas, extrem de necesar, în călătoria de terraformare a planetei spre a fi locuită și – de ce nu? – de identificare a unor eventuale forme primitive de viață marțiană. Din păcate însă, e destul de clar că nu vom avea ocazia să ne trezim cu vreun omuleț verde cu barbă, care să vină la robotul Phoenix clamînd: „Curioși pe care Terra nu putea să-i mai încapă / Au zburat și către Marte de-au cerut pămînt și apă“. Nu-i bai! Important e că am găsit acolo și pămîntul, și apa, urmează acum să organizăm alegeri ca la Ștefănești pentru a stabili cine și ce suprafețe ocupă, nu?

Așa scriam acum fix trei ani (pe la începutul lui iulie 2008), povestind despre descoperirea făcută cu ajutorul misiunii Phoenix. Ei bine, zilele trecute NASA a anunțat că o echipă de cercetători, ajutați de către camera HiRISE de la bordul lui Mars Reconaissance Orbiter, au identificat, pe suprafața planetei roșii, trăsături care par să se atenueze iarna și să reapară primăvara. Ca un fel de “rîușoare”, create de ceva care, în mod evident, reacționează ca apa la temperaturile ălea. Pînă acum tot ce găsiseră oamenii fusese gheață pe la poli. Acum avem, în sfîrșit, o dovadă destul de fermă că la suprafața planetei există apă lichidă. Mă rog, nu e dovadă per se, studiul nu a găsit APĂ, dar nici o altă explicație nu pare să se potrivească. Și, cum spunea Sherlock Holmes, cînd ai eliminat imposibilul, ce rămîne, oricît de improbabil, trebuie să fie adevărul.

Vreți mai multe dovezi? Așa, circumstanțiale cum sînt ele deocamdată? Dați click pe imagine:

apă pe Marte?

Deci, gata! Am putea să începem colonizarea planetei, nu? Mă rog, cu rușii și chinezii, că NASA taman ce s-a hotărît ca spațiul să devină prima frontieră… Dar despre asta, zilele următoare. Oricum, un lucru e sigur: după toate noutățile astea, dacă ne-am muta pe Marte, măcar de bere se pare că totuși nu vom duce lipsă.  8)