«

»

Feb 11 2011

Să fie lumină!

Cu doar trei zile înainte de birthday party-ul lui Valentin (bleah!), o zi nemuritoare în calendarul Hallmark, azi sărbătorim o altă binecuvîntare pentru americani şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Şi dacă şcoala e profund deficitară la îmbibarea copiilor cu date de naştere (felicitări sincere, atît ar mai lipsi, să-i ştim pe toţi granzii şi după chestia asta), Google ne umple golurile din cunoştinţe cu doodle-urile sale deja celebre. Iar Wikipedia ne bagă în detalii absolut obscure, pe care, iată, le aducem noi la lumină. Electrică.

Despre ce e vorba azi? Pe 11 februarie 1847 se năştea Thomas Alva Edison, inventator şi, fin’că a fost băiat descurcăreţ, şi om de afaceri, cunoscut peste tot datorită becului cu incandescenţă, jucărică pe care el a adus-o pe lume. Aaa, şi a butadei ăleia cu “geniul este 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie”. O chestie mai puţin cunoscută e faptul că tot el, Edison, este primul din istorie care a aplicat producţia de masă în inventică, fapt care-l pune pe hartă drept creatorul primului institut de cercetări industriale. Şi numai din al doilea paragraf despre el de pe Wiki am aflat, deja, despre cele mai importante contribuţii ale lui la bunăstarea noastră (din cele peste 1000 de patente de invenţie cu care s-a lăudat). I-auzi-ia: tickerul de bursă (banda aia mică de curge pe ecran la Bloomberg sau Money Channel, minus TV-ul, că ăla a venit mai tîrziu), muzica înregistrată (de fonograf vorbim), filmele de Hollywood şi, mai ales, generarea şi distribuirea de curent electric în căşile oamenilor. Toate astea şi multe altele sînt “din cauza” lui.

Proful lui l-a descris drept “aiurit” şi l-a tolerat doar vreo trei luni în şcoală. Acolo s-a oprit educaţia formală a micului Alva, pe care mama lui probabil că-l striga “Alviţă”. Neah, habar n-am, da’ ce părinte îşi numeşte copilul “Alva”? Normal că n-a rezistat la şcoală, cre’ că-l băteau colegii şi cu senvişurile. Şi uite încă un amănunt haios: cînd era mic, a dat foc unui vagon de tren cu laboratorul lui, drept care s-a ales cu o palmă de aproape i-a tăiat sonorul şi un şut în fund pînă pe peron, şut pe care l-a primit şi micul lui laborator. Asta povesteşte el, de fapt s-ar putea ca surzenia parţială să fi avut la bază o febră cu complicaţii. Iar mai tîrziu a povestit că i se trăgea de la conductorul unui tren, într-adevăr, dar care nu l-a lovit şi l-a zburat din tren, ci l-a ajutat să urce, ridicîndu-l de urechi. Hmm. Îi cam plăcea să inventeze…

Pe cînd ai noştri se băteau cu turcii (1877), Thomas Edison se ocupa cu dezvoltarea fonografului. Nu a scos el atîţia bani din fonograf ca din telegraf, dar i-a minunat pe mulţi cu reproducerea sunetelor. Chit că el însuşi nu le recepţiona prea clar… Dacă vreţi să vă clătiţi urechile cu sunete de acum o sută treizeci şi trei de ani, uite-l cum recită “Mary had a little lamb”. Mă rog, de fapt e un remake din 1927, deci cincizeci de ani mai tîrziu, al primei lui înregistrări.

Cu banii din prima invenţie serioasă (un telegraf care trimitea simultan, pe acelaşi fir, patru semnale diferite, invenţie vîndută către Western Union) omul şi-a făcut laboratorul de care ziceam mai sus, în Menlo Park. Şi pentru că orice tehnologie suficient de avansată trece drept magie, i s-a spus “vrăjitorul din Menlo Park”. Şi a început vrăjitoria industrială. De fapt, cu excepţia fonografului, multe dintre invenţiile lui erau îmbunătăţiri ale altor lucrări. Aşa s-a întîmplat şi cu becul cu incandescenţă. El doar a făcut primul bec ieftin, eficient şi rezistent, lista de inventatori cărora li s-a aprins beculeţul înaintea lui e lungă şi glorioasă. Ca o curiozitate: printre descoperirile echipei lui a fost şi filamentul din bambus carbonizat, care rezista 1200 de ore!

Una dintre cele mai amuzante poveşti despre Edison e cea cu războiul curentului electric, război pe care compania lui Edison îl purta cu compania altui inventator/investitor, George Westinghouse. Westinghouse promova curentul alternativ (care permitea transportul electricităţii pe distanţe mari, la costuri mici), Edison era fan al curentului continuu. Din războiul ăsta lumea a rămas cu două chestii: scaunul electric (inventat de Edison pentru a demonstra pericolele curentului alternativ) şi eutanasierea (ca să fim finuţi) elefăntiţei ucigaşe Topsy, tot cu curent alternativ, pe 4 ianuarie 1903, eveniment de la care avem şi video. Dacă-l putem numi aşa.

Şi că tot vorbim de video, în 1891 Edison a prezentat public kinetograful şi kinetoscopul, primele sisteme de înregistrare şi proiecţie video cunoscute. Doar nouă ani mai tîrziu, omul a devenit primul pirat oficial şi băgător de picioare în drepturile intelectuale (deşi el a făcut o avere uriaşă din propriile drepturi de autor), mituind un proprietar de “cinema” londonez pentru a face rost de o copie a filmului lui Georges Méliès, “Un voiaj spre lună”. După care a făcut apoi sute de copii pe care le-a distribuit prin New York. Méliès a rămas cu praful de pe tobă, evident. Învăţînd din – haha – greşelile lui Méliès, Edison şi-a copiat şi depus propriile filme la biroul de patente american, protejîndu-le.

Aaa, şi a mai rămas ceva după Thomas Alva Edison: poate aţi auzit de o companie numită General Electric. E a doua companie din lume, după JP Morgan Chase. Da, tot el a făcut-o. Mare om, mare caracter!

4 comments

1 ping

Skip to comment form

  1. chat noir

    Ce mai scriu cei de la RR Cultural despre kinetograf si kinetoscop:

    “Pe 13 mai 1898, Thomas Edison dă în judecată studioul american Mutuscope, sub acuzaţia că ar fi preluat proiectul Kinetograf-ului, înainte ca el să îl patenteze. Consacrat pentru invenţia fonografului, becului şi altor tehnologii importante la 1887, Edison mută întregul laborator în statul New Jersey. Aici, îl angajează ca asistent de cercetare pe W.L.K Dickson, pentru a-l asista în proiectul de construcţie a unei maşini care să surprindă pe peliculă obiectele în mişcare. Dickson a reuşit astfel să inventeze Kinetograful, o cameră care foloseşte celuloidul, dar şi Kinetoscopul, care poiecta imagini în mişcare într-un spaţiu restrâns. Dar Edison nu a fost convins de proiectul asistentului şi i s-a părut mult prea scump pentru a merita să fie îmbunătăţit. Mai mult, l-a concediat. Acesta însă nu s-a dat bătut, a luat cu el proiectul şi l-a propus unei alte companii, care l-a patentat curând după aceea. În mai 1898 intentează proiectul deja amintit, singurul de altfel pe care îl va deschide în întreaga carieră. Trei ani mai târziu, cazul este soluţionat, dar nu în favoarea lui Edison. “

  2. Tata Unrachiu

    Mai aveti si cate o balbababa, pe ici-colo, cum ar fi de ex.ex. in: “inventator/investitor, George Westinghouse” lipseste inventatorul de care vorbiti, in persoana lui N. Tesla.
    Apoi, “1% inspiraţie şi 99% transpiraţie” i se potriveste: a ajuns, in cateva cazuri, sa-si dea cu tesla ca n-a fost destul de inspirat.
    In rest, prezentarea e o copie dupa viata romantioasa, imbogatita si adaugita a oficialului si muzealului american, ce-i drept, si-aici e meritul dvs., spusa pe un ton sprinten, tonic, si hahazos.
    Da-iii bine si-asa! Si pt. un bec merita sa-i multumim si sa-mpuscam o rachie “in memoriam” si in gat.

  3. Optimus

    “Razboiul curentilor” a opus firmele lui Edison si Westinghouse, dar inventatorii care se luptau erau Edison si Tesla (care Tesla lucrase inainte la firma lui Edison si ii propusese si lui solutia curentului alternativ).
    Folosirea pe scara larga a curentului electric in zilele noastre i se datoreaza in mult mai mare masura lui Tesla decat lui Edison. Westinghouse e deja la “si altii”, cu toate ca, evident, un geniu neinteles ca Tesla ar fi fost “pierdut in spatiu” fara aportul lui managerial.

  4. Marius Nicolae Toader

    Datorita becului lui Edison a reusit Pavlov sa dreseze cateaua sa se sature cu lumina…

  1. Cum să NU asomăm mieii fără profesor | Science Friction

    […] Dacă divaisul tău cerea 40 V curent continuu și tu ai băgat 220 V curent alternativ – din ăla cu care s-au omorît și elefanți, deși nici cu cel continuu nu mi-e rușine–  din două, una (cîtă vreme nu ai ars jucăria, […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450