Forța de frecare fie cu tine!

Tataie Uraniule, ulița din sat de la noi e în pantă, dar dacă las căruța fără bolovan la roată nu pornește și dacă merge la vale fără cal nu-i crește viteza. Au filmat-o și de la Antenă, de-au dat-o la Observator; acolo era și un profesor care zicea că sub pămînt sînt neomogenități ale materiei care fac nu știu ce naiba. Mihăiță al vecinului, care e premiant, zice că nenea de la televizor era dus cu sorcova și că în manual scrie despre unghiul de frecare, parcă așa ceva, io n-am înțeles ce. Tată Uraniule, zi-mi adevărul, ca să nu sap la noapte de pomană sub stradă: găsesc sau nu neomogenități? Dacă da, cît pot să iau pe ele?

Cu respect și stimă,
Un ohm din sat

Dragă Ohmule, răspunsul este simplu și are de-a face, cum spunea și Mihăiță al lu’ vecinu’, cu frecarea. Mai precis, iaca și-n desenul de mai jos. Forța gravitațională, aia care trage fix în jos, se poate descompune în două: forța tangențială (aia care ar trege căruța la vale) și forța normală, sau perpendiculară pe planul înclinat care e strada lu’ matale. Cîtă vreme forța de frecare, care-i proporțională cu componenta normală a greutății (F_f=μ mg cos α, μ ăsta fiind coeficientul de frecare), este mai mare decît componenta „la vale“ a greutății (G_t=mg sin α), căruța n-o ia la vale. Adică unghiul minim al pantei de la care căruța o va lua la vale va fi așa încît tg α > μ. Iar dacă coeficientul de frecare e mare (cum e adesea cazul pe drumurile pămîntoase de țară), stă căruța-n pantă cît îi Soarele. La fel, de exemplu, e frecarea mare între fundul stăpînului Antenelor și fotoliul său din Senat. Oricît încearcă, doar panta foarte abruptă a alegerilor l-ar putea muta din loc. Deci sapi degeaba, asta dacă nu cumva găsești urmele unor conturi din Elveția.