«

»

Jan 09 2017

Fluierașul fermecător de superbacterii

Știu că v-am tot povestit, recent, despre o problemă tare serioasă: superbacteriile și rezistența lor la antibiotice. De cînd le-am inventat, am ajuns repede să abuzăm de antibiotice pentru fiecare afecțiune care n-avea nevoie de ele, dar le-am și folosit necorespunzător, distrugînd cele mai multe bacterii, dar întrerupînd tratamentul prematur și permițîndu-le celor mai puternice să supraviețuiască. Iar bacteriile, care evoluează ridicol de rapid, își modifică ADN-ul în așa fel încît devin rezistente la toate medicamentele pe care le aruncăm împotriva lor. Și așa ne-am trezit cu superbacterii rezistente la antibiotice, al căror număr sporește de la o zi la alta. E o problemă atît de serioasă încît Națiunile Unite au considerat-o o criză de aceeași gravitate și amploare ca SIDA și Ebola.

Da, într-o (ne)bună zi, o astfel de superbacterie ar putea să înceapă să-și facă de cap nimicind întreaga rasă umană. Din fericire, se lucrează la greu împotriva acestui scenariu horror. V-am povestit, săptămînile trecute, despre noi tipuri de antibiotice și despre idei de aplicare a tehnologiei de modificare genetică CRISPR/CAS9 pentru a lucra direct pe superbacterii. Ei bine, a mai apărut o idee, și mie mi se pare tare faină. Pentru că e mai bună: planul cercetătorilor este să le vrăjească pe superbacterii cu ajutorul cîmpului magnetic. Iar la asta nu prea mai au cum dezvolta rezistență, ca la antibiotice. O echipă de cercetători de la Harvard, de la grupul de cercetare EMPA din Elveția și de la Institutul Adolphe Merkle au venit cu o idee simplă: au luat anticorpii care se leagă de superbacterii și i-au acoperit cu particule de fier. (Bacteriile nu dezvoltă rezistență la partea care se leagă de ele, ci la partea din anticorpi care încearcă să le distrugă, înțeleg eu.) Anticorpii s-au lipit de bacterii, iar pasul următor a fost trecerea soluției cu bacteriile printr-o mașină de dializă în care se găseau magneții curățători. Magneții au atras fierul, care a tras superbacteriile de care era legat, exact ca fluierașul fermecat din basme. Rezultatele sînt promițătoare, dar deocamdată anticorpii se atașează de un singur tip de bacterii. Însă cercetătorii de la Harvard lucrează la un anticorp sintentic capabil să se lege la mai toate tipurile de bacterii.

Cel puțin vizual, rezultatele sînt foarte convingătoare, uitați și voi cum s-a curățat soluția de superbacterii! Hai, că poate n-o fi dracul atît de negru iar apocalipsa nu de la superbacterii ni s-o trage.

Text apărut în Cațavencii din 14 decembrie 2016.

4 comments

Skip to comment form

  1. Humbert

    Salut
    intrebare pt tine si eventual idee de articol: de ce la temperaturi sub zero zapada de pe strada peste care trec masini dispare dupa o vreme? Vorbesc de straturi subtirele de zapada, maxim cativa cm.

    e de la presiunea exercitata de roti + frecare sau e sublimare sau ambele?

    Am observat chestia aste empiric si de pe net nu m-am lamurit.
    Multam.

    1. Tata Uraniu

      ce-i drept, n-am căutat încă. dar după capul meu, presiunea de la roți =căldură, deci gheața se topește și de duce pe unde poate ca apă. Nu e sigur sublimare, condițiile sînt mult mai propice pentru topire de la greutatea și frecarea roților (altfel, mai calde) cu zăpada/solul.

      1. Humbert

        cand zici “gheața se topește” te referi la cristalele de gheata care formeaza zapada, nu la “gheata” asa cum se formeaza ea din apa, corect?

        si cu apa ce se intampla? se evaporeaza pt ca e umiditatea relativa foarte scazuta iarna?
        chestia e ca nu am vazut sa se formeze gheata, pur si simplu zapada dispare ca si cum ar sublima.

        intrebarea e importanta, dupa mine, pentru ca ne ajuta sa stim daca e o idee buna sau nu sa punem pe carosabil straturi subtiri de zapada ca sa o topeasca masinile.

        din cate am observat eu, e o idee buna, zapada aia “dispare” in cateva ore fara sa faca gheata pe strada si in felul asta putem sa scapam de mormanele care apar intre blocuri dupa ninsoare.

  2. Tata Uraniu

    da, la zăpadă mă refer, de fapt. păi, de ce să se evapore, la ce te referi? aaa, înțeleg ce spui, da’ nu cred că dispare pur și simplu, se topește și scurge sub gheață. De-aia e plin de bălți iarna. Nu mi-e prea clar dacă ar merge, da’ e o idee faină. Să faci treaba direct cu zăpadă. Dar nici nu ar trebui să pui straturi, ci să treci cu plugurile grele, să zdrobești nițel zăpada. ar fi de văzut. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450