*Ştiţi ţevile alea care vă ies din aerul condiţionat şi picură la greu vara, cînd îl aveţi dat la maximum? De fapt, cînd aerul se răceşte, o parte din apa prezentă, ca vapori, în el, condensează iar ţevile alea evacuează picăturile. Acelaşi principiu poate fi folosit pentru a scoate apă nu din piatră seacă, ci din aer, care nu e sec aproape niciodată. O firmă israeliană a inventat un aparat pentru aşa ceva, aparat pe care îl testează acum armetele lumii. Maşina poate produce pînă la 1800 de litri pe zi, la preţul de vreo 2 cenţi pe litru. Şi pentru asta consumă cam 300 de waţi-oră, cît un frigider care merge o oră jumate. Mîine-poimîine o să ajungă aparate din astea pe la toţi care au nevoie. Nu e cazul nostru, avem apă pînă la genunchi, abia ne descurcăm cu barca.
*Tot din categoria “ce mai inventăm ca să facem viaţa mai uşoară şi mai ieftină pentru generaţia viitoare”, cercetătorii europeni au anunţat că au creat, pentru prima dată, combustibil “solar”: au făcut kerosen din soare, apă şi dioxid de carbon. Mai precis, au concentrat lumina solară ca să spargă apa şi CO2 în-trun gaz sintetic făcut din hidrogen şi monoxid de carbon, pe care l-au transformat în kerosen. E drept, au făcut doar un borcan de combustibil, da’ ei zic că pot face 20.000 de litri pe zi. Deci, visul de aur al omenirii şi al lui Remus Cernea e aproape, iar dacă ne mişcăm suficient de repede cu proiectul ăsta, scapă şi Pungeştiul de explorarea gazelor de şist, şi noi de gazele lui Putin. Hai, mă, la gazele naturale mă refer. Ooff, alea din Pămîntul Rusiei, nu vă mai gîndiţi la prostii.
*Da’ lanternele alea care se încarcă şi luminează dacă le strîngi în mînă în mod repetat le ştiţi? Merg pe principiul dinamului: mişcarea pumnului e transformată în mişcare circulară, iar mai departe e un dinam. Adică un rotor cu fire de cupru, care se învîrte într-un stator cu fire de cupru, iar asta generează electricitate, dacă vă mai aduceţi aminte de fizica din liceu. Bine, generează electricitate şi dacă nu vă aduceţi aminte, da’ eu tot mai sper. Ei, şi dacă ai mîinile ocupate dar vrei să stai pe net cu treigeul, ce faci? Păi, pui tot divaisul ăsta în talpa adidasului, pentru că fiecare pas pe care-l facem generează electricitate cît să aprindem un beculeţ. Americanii care au inventat jucăria spun că o plimbărică de 25 de kilometri îţi încarcă ifonul. Da, ştiu, de la metrou pînă la corporaţie sînt 500 de metri, dar asta e problema voastră. Vă daţi seama cît de util e gadgetul ăsta pe munte?
Apărut în Caţavencii din 7 mai 2014.
6 comments
2 pings
Skip to comment form ↓
miticosul
June 18, 2014 at 18:34 (UTC 2) Link to this comment
Chestia aia cu “apa din aer” exista de ceva timp pe piata: http://goo.gl/gtTUl3 …
Un inernaut
June 18, 2014 at 19:31 (UTC 2) Link to this comment
Si eu care credeam ca dinamul are statorul sau rotul magnet fix si n-are nevoie de curent de excitatie.
Tata Uraniu
June 19, 2014 at 22:28 (UTC 2) Link to this comment
huh? De unde ai scos curentul de excitaţie?
Un internaut
June 20, 2014 at 08:03 (UTC 2) Link to this comment
Cand folosesti un “dinam” cu stator+rotor bobinat ai nevoie de un curent de excitatie pentru unul din ele (sa devina electromagnet). Pentru asta mai trebuie sa existe in acelasi sistem un mic dinam cu stator sau rotot magnet fix, sau o baterie care sa alimenteze electromagnetul pentru start. Altfel, daca nu exista un (electro)magnet, sistemul nu produce energie electrica.
Tata Uraniu
June 20, 2014 at 09:31 (UTC 2) Link to this comment
aaa, corect. m-am grăbit cînd am scris, ai dreptate. iar în talpă e un dinam, deci unul dintre ele e magnet fix.
Crang
October 9, 2014 at 14:01 (UTC 2) Link to this comment
Eu citisem undeva ca au pus unii si-n podele o instalatie de genu’. Dar piezo, ca are nevoie de deformare mai mica.
Linkurile zilei. Lecturi de citit (miercuri) - Dan PopaDan Popa
October 1, 2014 at 06:44 (UTC 2) Link to this comment
[…] De la Sciencefriction citire… […]
Ziarul PROFIT MAGAZIN Iluzia naturalului. Exista un anotimp al eruptiilor vulcanice? Simptomul graviditatii la barbati. Cand sa iti inveti copiii teoria evolutiei? Cat de corecte sunt reclamele? TED TALKS. Robin Ince: Stiinta versus minune? Cele mai mari
October 1, 2014 at 08:17 (UTC 2) Link to this comment
[…] De la Sciencefriction citire… […]