Ştiţi că, în fiecare an, NORAD (North American Aerospace Defense Command, instituţia responsabilă cu urmărirea avioanelor, rachetelor şi sateliţilor sovietice, printre altele) îl urmăreşte şi pe Moş Crăciun, în drumul lui din ajun, cînd are de împărţit cadouri în toată lumea?
Bine, o să săriţi acum să-mi spuneţi că Moş Crăciun ar trebui să zboare cu de peste trei mii de ori viteza sunetului ca să ajungă într-o noapte la toţi copiii, că sania lui ar cîntări peste 300.000 de tone, că la fiecare stop ar face cîte un crater uriaş iar viteza ameţitoare l-ar aprinde instantaneu… Nişte cîrcotaşi! Da’ voi de teleportare şi călătorie în timp n-aţi auzit? E evident că aşa funcţionează toată chestia, mai cercetaţi, nu luaţi şi voi de-a gata tot ce vă spun ăştia cînd intraţi în lumea oamenilor mari.
Mă rog, lăsăm asta deoparte. Moş Crăciun există! Dar de ce îl urmăreşte NORAD de parcă ar fi tot arsenalul nuclear sovietic simultan?
O să rîdeţi, dar totul se trage de la o greşeală tipografică. În 1955, magazinul Sears a avut o nouă idee de marketing. Nu la fel de tîmpită ca a celor cu F64, care cică s-au lăsat cumpăraţi de Moş Crăciun, după ce mai întâi au tîrît oamenii la conferinţa lor de presă. Haha, cît am mai rîs, ce glumă bună.
Ei, cei de la Sears s-au gîndit să-i pună pe copii în legătură directă cu Moş Crăciun, în scopul ăsta oferind, în ziar, şi numere locale de telefon ca să vorbeşti cu Moşul direct. Singura problemă? În Colorado Springs numărul publicat în ziar era greşit. Şi mai era şi top secret, aparţinea CONAD (Continental Air Defense Command, tata lu’ NORAD). Astfel că, în ajun de Crăciun 1955, în plin război rece, sună telefonul special pentru crize (adică atac nuclear sovietic) şi, cînd colonelul Harry Shoup răspunde, o voce timidă de fetiţă întreabă dacă e cu adevărat Moş Crăciun. Suspectînd o farsă, colonelul răspunde ţîfnos. Fetiţa începe să plîngă şi îl întreabă “eşti, măcar unul dintre elfii lui Moş Crăciun?”. Pînă la urmă, Shoup decide să pretindă că e Moşul şi, astfel, se naşte o nouă tradiţie. Imediat lucrurile au evoluat. NORAD a ajuns să ofere şi informaţii despre localizarea Moşului, iar acum e un ditamai call-center-ul, presupun: anual se răspunde la peste 12.000 de email-uri şi 70.000 de apeluri telefonice. Nu mai poate urma decît externalizarea în India, desigur.
Iar de cînd cu Internetul, treaba a devenit şi mai serioasă. Intraţi, ca să vă convingeţi, pe www.noradsanta.org. Eu tocmai ascult melodii de Crăciun de-acolo. Şi am verificat, deocamdată Moş Crăciun e la Polul Nord. Încă mai puteţi lua legătura cu el.
Text apărut în Caţavencii din 25 decembrie 2013.
De-a tura-vura