«

»

Nov 14 2013

Ascunsa legătură dintre nautiluşi şi Stadionul Naţional

FibonacciCîţi dintre voi pot spune, cu mîna pe inimă, că au auzit vreodată de Leonardo Pisano Bigollo (c. 1170-c. 1250)? Normal, nimeni. Da’ dacă vă spun că el e omul care a adus numerele arabe în cultura europeană, probabil obosit de toate MCMXV-urile mai vechilor săi conaţionali, nu-i aşa că parcă începe să vă placă tipul? Dar staţi, că asta nu e tot. Dacă luaţi un Leonardo Pisano Bigollo vă mai oferim, gratis, şi numele sub care era cunoscut de către contemporani: Fibonacci. Aha, acum parcă vă filează o lampă… (asta e doar pentru ăi mai bătrîni, care au prins televizoarele Diana H2).

Pe lîngă numerele arabe, pentru care nimeni nu-şi aminteşte de el, Fibonacci ne-a mai lăsat (şi cu asta a intrat în istorie) şirul al cărui nume îl poartă: şirul lui Fibonacci. Care e foarte simplu: primele două elemente sînt 0 şi 1. Următoarele sînt făcute din suma celor două dinainte: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34…

De ce e important şirul ăsta, şi implicit tac’su? (Mă rog, de fapt e tac’su adoptiv, pentru că şirul lui Fibonacci era cunoscut cu şase sute de ani înainte, de către hinduşi, deşi suspectez că sub alt nume. Fibonacci doar l-a adus în cultura vestică.) Păi, nu ştiu cum se face, dar ne împiedicăm de şirul lui Fibonacci peste tot, în natură. Uite, numai, la noi: avem un nas, două mîini, trei articulaţii la mînă, cinci degete… Bine, poate exemplul ăsta e tras niţel de păr.

131106 chameleontailDar ştiaţi că pînă şi coada cameleonului se învîrte într-o spirală Fibonacci? Normal că nu. Nici eu. Dar că, de exemplu, numărul strămoşilor unui trîntor e şirul lui Fibonacci? Hai să vă explic: trîntorii ies din ouăle nefecundate de către un alt trîntor. Deci trîntorii n-au decît mamă. Care are doi părinţi: un el şi-o ea. Care au trei 131106 romanesquepărinţi: un trîntor şi două albine. Care au cinci… You get the idea. Apoi, multe dintre spiralele care apar în natură urmează şirul lui Fibonacci: solzii pe conurile de brad, petalele unui trandafir, scoarţa ananasului, bucheţelele de conopidă şi tot aşa. Pînă şi spiralele uraganelor şi galaxiilor au de-a face cu italianul nostru. Şi tranzacţiile la bursă. Dar aici e mîna omului. Aia cu trei articulaţii, cinci degete… Însă, probabil, cel mai cunoscut exemplu este cochilia nautilusului. Un fel de frate al sepiei, dar cu coajă. Care creşte, în timp, urmînd o spirală Fibonacci, ca-n poză.

131106 SF

“Şi – veţi întreba – unde-i legătura cu care ne-ai aburit în titlu, de-am crezut că scrii cu fotbal?”. Păi, cu ce sînt acoperite tribunele Stadionului Naţional, după meciuri? Cu seminţe de… floarea… soareluuuui! Nici asta n-o ştiu mulţi, dar seminţele de floare sînt aranjate, pe discul florii, în spirale Fibonacci. De-aia o să merg eu la meciul cu Grecia. Susţin ştiinţele naturii!

A, da, uite şi alt exemplu de spirală Fibonacci:  :mrgreen:

131106 fibonacci

Text apărut în Caţavencii din 6 noiembrie 2013.

4 comments

Skip to comment form

  1. Mostrofontz

    Taicale, p-asta ai citit-o?
    http://www.lhup.edu/~dsimanek/pseudo/fibonacc.htm
    E bine sa-i asculti si p-ailalti intotdeauna…

  2. cruela de vila

    ia si da la mine un fibonacci d-asta:
    😉
    http://surprisingromania.com/marile-taine-ale-pamantului-romanesc-vortexul-sacru-2/
    hai sa traiasca nasu mare, mirele , mireasa si vortexu’!

  3. cruela de vila

    si be)
    cand ai zis-o p-aia cu semintele si stadionul, am fost sigura ca vorbesti despre qintalele de seminte care se haleste si se scuipeste pe stadion, de raman la final cojile insiruite stiintific!
    😉
    :mrgreen:

  4. Shoric

    si totusi ramane intrebarea cine a facut zerou` ala 🙄

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450