Cînd codoiul îşi bagă coada

Am văzut zilele trecute, în parc, un puşti care a scăpat o cutie de cola şi a desfăcut-o imediat, în ciuda urletelor disperate ale familiei. Evident, n-avea habar ce-i de făcut în cazurile astea, aşa că s-a împroşcat şi pe el şi pe tot neamul lui, că ieşiseră cu toţii să se bucure de chicioşeniile lui Piedone din Tineretului. Simona m-a întrebat imediat, curioasă, de ce se întîmplă chestia asta. Nu chicioşeniile, pe astea e prea tîrziu să le împiedicăm. De ce “explodează” cutiile de cola/bere/orice altceva cu bule. Mi-am dat seama că puţini ştim, de fapt, ce se întîmplă într-o cutie de cola trîntită pe jos, mulţi le folosim, mai ales pe vremurile astea caniculare, aşa că e timpul să ne băgăm niţel nasul şi în afacerea codoiului din băuturi.

De fapt, treaba e foarte simplă: pentru a face băuturile răcoritoare (includ aici şi berea) mai pişcătoare, se amestecă în ele dioxid de carbon. O parte din dioxidul de carbon (cam 16%) reacţionează chimic cu apa, generînd acid carbonic – sucul e acidulat, deci mai plăcut. Iar bulele care se degajă ajută şi ele la “împrospătarea” gustului. (Imaginaţi-vă o bere fără bule! Blasfemie!) Ca să se întîmple acidularea asta, e nevoie de un volum destul de mare de dioxid de carbon. De fapt, în fiecare cutie de 330 ml de cola există cam 1,4 litri de CO₂. Nu e mult, doar vreo 2,75 grame. Dar asta e diferenţa între gaze şi lichide: volumul mult mai mare. În cutie, dioxidul de carbon este dizolvat în lichid şi asta îi reduce dramatic volumul.

Cînd, însă, agităm cutia, sau îi provocăm un şoc mecanic (scăparea pe jos e un bun exemplu) dioxidul de carbon se “eliberează” de sub tirania lichidului şi îşi reia forma gazoasă. Asta înseamnă că, brusc, volumul lui creşte foarte tare. Cum volumul e limitat de pereţii cutiei, tot ce se întîmplă este că presiunea din interior creşte foarte tare. Bine, presiunea era oricum mai mare ca afară, aşa se ţine CO₂-ul dizolvat în lichid. Dar acum treaba e chiar dramatică: avem o grămadă de dioxid de carbon care vrea să ias afară. Dioxidul ăsta de carbon stă, în bule mici, şi pe pereţii şi fundul cutiei. Iar cînd o desfaci brusc, CO₂-ul încearcă să ţîşnească afară, dar bulele de pe pereţi şi fund au tot lichidul în drum, spre ieşire. Drept care îl iau cu ele. Asta-i tot, dezastrul e gata!

De-aia prima măsură, cînd aţi scăpat o cutie pe jos, e să o loviţi uşurel, de cîteva ori. Bulele de pe pereţi şi fund se vor desprinde şi vor urca la suprafaţă. Iar la deschidere nu mai au tot lichidul în drum. Asta, dacă-i musai s-o deschideţi fix pe aia. Că doar n-o fi singura!

Text apărut în Caţavencii din 14 august 2013.