Hawking, găurile negre și Penthouse

Mă, numa’ la prostii vă gîndiți! Lăsați-le pe alea, de alte găuri negre vorbim, cele despre care v-a promis T.U. zilele trecute. Da’ chiar așa, ce legături ar putea fi între Hawking sau black holes și celebra revistă?

Adevărate ieșiri cu sens unic ale Universului, găurile negre se formează în chinurile morții celor mai masive stele, cînd mase colosale colapsează sub propria lor greutate, sfîșiind însăși structura spațiului. Și fiindcă nici lumina nu scapă din uriașul lor cîmp gravitațional (cu un apetit gargantuan, halesc tot ce le pică-n preajmă: informație, materie, lumină), ele sînt al naibii de greu de observat.

Și totuși… În noiembrie 1972 a fost descoperit un obiect, pre numele lui de fată Cygnus X1 (adică prima sursă de raze X din constelația Lebăda). De fapt, s-au detectat doar razele X, că altfel nu era nimic pe-acolo. Dar nimicul ăsta sugea materie la greu, de la o gigantă albastră (asta-i o stea, după cum îi spune numele, mare și albastră), stea care se învîrtea prin zonă. Toate informațiile sugerau că Cyg. X1 era prima gaură neagră descoperită.

Și cum celebrul Stephen Hawking lucra deja de o viață în domeniu, s-a gîndit el că, dacă Cyg X1 n-o fi o gaură neagră, măcar să aibă ce citi la pensie. Așa că, în decembrie 1974 (cine-i născut în decembrie 1974, hai sus, hai sus, hai sus! Mersi, la fel!), Ștefan Șoimînd a pus următorul pariu:

„Deoarece Stephen Hawking a investit atît de mult în teoria generală a relativității și în găurile negre și dorește o poliță de asigurare, în timp ce lui Kip Thorne îi place să trăiască intens fără o poliță de asigurare, se certifică prin prezenta că: Stephen Hawking pariază un abonament de 1 an la Penthouse împotriva lui Kip Thorne, care pariază un abonament de 4 ani la Private Eye (un fel de Academia Cațavencu Cațavencii britanic – n.T.U.), asupra faptului că Cygnus X1 nu conține o gaură neagră cu masa peste limita Chandrasekhar“.

Cygnus X1 s-a dovedit a fi o gaură neagră, așa că, în 1990, Hawking l-a fericit pe Thorne cu un an de Penthouse. Însă a făcut-o în stilul lui caracteristic: un prieten a spart biroul lui Thorne, a furat documentul original (ăla din poză), Hawking și-a „semnat“ înfrîngerea cu amprenta și l-au pus la loc ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Iar Thorne s-a trezit cu Penthouse acasă, de și-a speriat nevasta/fericit copilul. Cu siguranță însă, a fost o pierdere care nu l-a întristat pe Hawking. Prin confirmarea existenței găurilor negre, cercetările lui din anii ‘70 asupra proprietăților acestora au devenit unele dintre cele mai importante studii efectuate vreodată: nu numai că au reușit să îmbine, fie și parțial, teoria relativității generale și mecanica cuantică, dar au băgat-o în acest dans și pe marea doamnă a științei secolului XIX, termodinamica.

Iar lumea zice că fizicienii-s niște plicticoși!