«

»

Jul 18 2016

Să ajutăm știința să ne ajute

Trăim niște vremuri revoluționare. Însă nici în explorarea spațiului, nici în rezultatele acceleratoarelor de particule, nici în miniaturizările din telefoanele și calculatoarele noastre nu se vede asta mai bine decît în medicină. Și nicăieri în medicină nu se vede asta mai bine decît în cea mai grea bătălie pe care oamenii o poartă împotriva naturii: lupta împotriva cancerului.

Pînă nu de mult, cam singurele tratamente împotriva cancerului erau chirurgia, radioterapia și chimioterapia. De cîțiva ani, însă, plutește în aer vîntul schimbării, cu noi abordări, noi medicamente sau tehnologii absolut revoluționare. Iar eu sînt teribil de entuziasmat că trăiesc în timpurile astea, cînd tehnologia dă atît de multor oameni o șansă la viață.

O să vă las doar cîteva linkuri, toate din ultimele șase luni, să vedeți și voi despre ce vorbesc. Vă invit călduros să le citiți complet, o să vă crească speranța în rasa umană.

S-au inventat noi metode de transport a medicamentelor la locul tumorilor: cu ajutorul nanocristalelor inteligente  și a nanoparticulelor cu geometrie variabilă. Sau căi noi de a ajunge în locuri de neatins: bariera sînge-creier, închisă celor mai multe tratamente (concepute pentru a ținti tumori cerebrale) a putut fi deschisă cu ajutorul ultrasunetelor.

S-a inventat și un bisturiu inteligent, capabil să deosebească între țesutul sănătos și cel bolnav, pentru zone greu de atins sau tumori greu de identificat vizual.

160718 car t cellsCel mai promițător progres în cercetarea cancerului este însă, de departe, imunoterapia. În sfîrșit, învățăm în anii ăștia cum putem asmuți propriul nostru sistemul imunitar asupra cancerului. Unele tehnici folosesc așa-zișii “checkpoint inhibitors” ca să le facă pe celulele sistemului imunitar să ia piciorul de pe frînă și să atace tumorile. O altă metodă extrage și modifică celulele T, pe care apoi le reinjectează și le pune la treabă. Vă dau doar titlul unuia dintre cele cîteva articole care mi-au pus un zîmbet uriaș pe față: ”93% dintre pacienții cu leucemie avansată au intrat în remisie după imunoterapie”.

Bolnavi grav, cărora li se mai dădeau cîteva luni de trăit, sînt bine-mersi la ani de zile după tratamentele inovatoare. Și deja am ajuns să vorbim, cu îndreptățită speranță, despre un vaccin universal anticancer.

Însă titlul care surprinde cel mai bine vîrsta pe care-o trăim este ăsta: “Momentul «penicilină» al cancerului: medicamente care dezlănțuie sistemul imunitar”.

Citiți-l pe tot. E despre eliminarea frînelor sistemului imunitar și despre trei medicamente extrem de promițătoare care fac asta. Alintate, cu afecțiune, ipi, nivo și pembro, combinațiile dintre cele trei au dus la rezultate dramatice în tratarea melanomului. (Melanomul, dacă nu știați, este cea mai ucigătoare formă de cancer de piele, și unul dintre cele mai agresive.) Într-un grup de 945 de pacienți din lumea întreagă, ipi și nivo au dus la reducerea cu peste 30% a tumorilor în peste 58% dintre pacienți. Iar la 36 dintre ei, tumorile au dispărut complet.

Titlurile de mai sus sînt doar partea cea mai remarcabilă a ceea ce face știința pentru noi.

Dar astăzi vreau să vă vorbesc despre ce putem face NOI pentru noi. Pentru că, sigur, am putea să stăm și să așteptăm vaccinul-minune sau am putea să facem ceva să fim siguri că ajungem să-l vedem. Concret, unul dintre cancerurile împotriva căruia putem face noi, civilii, cele mai multe este melanomul. Și vreau să vă povestesc despre el pentru că Asociația Bolnavilor de Cancer din România tocmai a relansat campania de informare “Un viitor fără pată”.

Cu un mesaj foarte simplu (de fapt, două): nu stați la soare neprotejați și verificați-vă alunițele!

Hai să vă dau cîteva cifre, ca să înțelegeți de ce se insistă atît de mult pe prevenție/testare, și ce efect poate să aibă: 75% dintre pacienții depistați cu melanom metastatic mor în primul an de la diagnostic. Dar 98% dintre cazurile depistate din vreme sînt vindecabile. Și totuși, zice Asociația Bolnavilor de Cancer din România, 9 din 10 români nu au fost la un control dermatologic în ultimul an, deși jumătate dintre ei sînt conștienți că alunițele pot reprezenta un pericol.

Cum spuneam, două lucruri puteți să faceți, ambele simple și eficiente. Cel mai păcătos efect asupra alunițelor cu potențial de transformare în melanom îl au radiațiile solare. Mai precis, radiațiile ultraviolete. Radiațiile astea ultraviolete sînt, după cum le zice și numele, mai tari ca violetele, deci nu le vedem, dar le simțim: arsurile căpătate la plajă sînt efectele lor. Și mai au un efect neplăcut: sînt suficient de energetice încît să distrugă diversele legături din lanțul de ADN, astfel încît provoacă tot felul de avarii serioase prin celulele noastre. Iar avariile duc la mutații, 160718 spfdintre care unele afectează definitiv și iremediabil celulele. Foarte simplificat, așa începe cancerul: celulele cu defecte încep să se multiplice, corpul le scapă de sub control și pocinogu-i gata! Din fericire, Terra are un strat de ozon care absoarbe grosul acestor radiații ultraviolete. Altfel, viața n-ar fi fost posibilă. Dar din nefericire, nu le absoarbe pe toate. Și aici puteți interveni voi, cu o loțiune de protecție cu SPF mare (SPF=Sun Protection Factor). Practic, între Soare și pielea voastră interpuneți propriul strat de ozon. Exact ca stratul de ozon, produsele moderne sînt niște substanțe care absorb radiația ultravioletă. Dar nu numai produsele moderne funcționează așa, loțiunile de  protecție erau cunoscute încă din antichitate: vechii greci se acopereau cu ulei de măsline, iar egiptenii fabricau extrase de orez și iasomie.

160718 dermatoscopieAl doilea pas pe care îl puteți face împotriva melanomului este dermatoscopia, adică verificarea alunițelor cu un dermatoscop. Mă rog, în primul rînd puteți ajunge la un dermatolog pentru o inspecție “ochiometrică” a alunițelor. Așa s-a făcut, multă vreme după 1663, cînd s-a folosit prima dată microscopia superficială a pielii. Între timp, s-a inventat și perfecționat dermatoscopul: simplificat, e un fel de microscop cu o sursă de lumină, cu care se inspectează forma, culoarea, vascularizarea și gradul de simetrie al alunițelor. Ei, cu dermatoscopul acuratețea și sensibilitatea cresc cu 20%, respectiv 10% față de examinarea cu ochiul liber. Nu doar atît: dermatoscoapele moderne, care vin cu propriul sofware, sînt capabile și să evalueze gradul de risc al unei alunițe, pe baza a zeci de ani de experiență acumulată de dermatologi. Iar procedura e complet nedureroasă: se pune o lupă mai sofisticată pe aluniță, i se face fotografie, softul o analizează, iar tu primești totul pe CD pentru comparație cu imaginea de anul viitor (că e important să-i urmărești evoluția în timp).

Nu e greu, sînt niște pași simpli, care însă vă pot proteja de durere și cheltuieli mai tîrziu.

În filmulețul de mai jos găsiți și ABC-ul melanomului, cîteva semne pe care le puteți investiga singuri la alunițe și care ar trebui să vă tragă semnale de alarmă și să vă trimită urgent la doctor.

În plus, de cînd cu smartphone-ul, au apărut aplicații pentru verificat alunițele (unele chiar cu “microscoapele” de rigoare), care vă pot ajuta și ele pînă ajungeți la un doctor.

Una peste alta, dacă e să plecați cu un mesaj acasă după textul ăsta, țineți minte: și voi puteți lupta împotriva naturii, cu loțiuni de protecție și testări la dermatoscop. :)

Iar dacă vreți să pedalați pentru o cauză bună, o puteți face pe 23 iulie de la 19:00, în marșul împotriva melanomului, din parcul Izvor. Aici aveți detaliile de pe FaceBook ale evenimentului.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: