S-a dezghețat? Continuă! Nu s-a dezghețat? Continuă!

sursa: www.shtfplan.com

Știu că, dacă încep să vorbesc de încălzirea globală provocată de cei două sute de ani de industrializare, îmi vor sări republicanii americani (și nu numai) în cap, pe motiv că nu e vina noastră, că de fapt e normal, că ne-a mîncat cîinele tema, că noi am fost și bolnavi cînd eram mici.

Ca să nu se lase cu sînge, că deja e prea mult (sau, din contră, prea puțin, zic alții), nu voi vorbi despre lenta sinucidere în care ne-am angajat cu mic, cu mare. Nu de alta, da’ deja avem mai mult cu o sinucidere decît simțeam nevoia, zilele astea. Povestim, în schimb, despre ceva care se vede cu ochiul liber din spațiu, dacă aveți ocazia să ajungeți pe-acolo, chit că din ce în ce mai greu. Și mai povestim despre o frumusețe de feedback pozitiv, ca la carte.

Inculpatul principal se cheamă albedo, al cărui nume vine de la “alb”, și care măsoară cantitatea de lumină reflectată de ceva, orice. Dacă un corp este negru, mai toată lumina care cade pe el este absorbită și se transformă în căldură, și corpul are un albedo de aproape zero. Dacă același corp este alb, mai toată lumina e reflectată înapoi de unde-a venit, iar corpul respectiv nu se încălzește aproape deloc, avînd un albedo apropiat de 1. De altfel, e ușor de verificat: ia ieșiți pe căldurile ăstea de-afară cu un tricou negru pe voi și o să vă prindeți imediat ce spun, mai ales după ce-l schimbați cu unul alb.

sursa: The Economist

Ei bine, apropo de albedo, situația e groasă mai ales la Polul Nord, pe măsură ce gheața devine din ce în ce mai subțire, sau chiar, pe alocuri, absentă. Mai precis, zăpada și gheața de-acolo, care se păstrează așa de jdemii de ani, s-au redus în ultimele cîteva decenii la jumătate (e vorba de mărimea calotei în fiecare vară). Iar asta duce, pe calea feedback-ului pozitiv de care aminteam, la un “surplus” de creștere a temperaturii, peste valoarea cu care crește prin alte părți. The Economist spune că zona polară se încălzește de două ori mai puternic decît restul planetei. Păi, da, pentru că toată gheața care se topește devine apă chioară, care este departe de-a fi albă. Deci absoarbe mai multă energie, deci se încălzește mai tare, deci și mai multă gheață se topește, deci…

sursa: http://www.ucar.edu/

Treaba e lejer mai complicată decît ce v-am spus mai sus, din păcate ăsta nu e decît începutul. Iar faptul că n-o să mai vedem urși polari decît în filmul “Fram” n-ar fi, pînă la urmă, așa o problemă. Însă dacă toată gheața “dulce” a Groenlandei s-ar topi, nivelul oceanelor ar crește cu 7 metri. Ei, atunci să vă văd unde mai faceți plajă, că toate nisipurile de aur din lume vor fi scufundate.

Text apărut și în Cațavencii de săptămîna trecută.