Printre marile întrebări ale omenirii există cîteva pe care ni le-am pus cu toții. Pentru unele am aflat și răspunsurile. De exemplu:
De ce avem sprîncene?
Ați văzut Rocky? Ce ați reținut din el? Normal, scena aia în care boxa în carcase de porc vacă (mi se suflă din căști) și fuga lui pe treptele muzeului de artă din Philadelphia. Dar n-ați remarcat cum, în timpul meciului de box din final, curge apa de pe fruntea lui ca din cișmea? Ei, ia imaginați-vă, acum, că n-ar fi avut sprîncene. Toată transpirația aia (sărată!) i-ar fi intrat în ochi, l-ar fi usturat, ar fi început să plîngă și ar fi strigat către gagică-sa: “Adrian! Adrian! Adu-mi și mie niște sprîncene ca ale lui Albulescu!”. Not quite the same ending, right? Lăsînd paralele cinematografice deoparte, ne-am păstrat sprîncenele pentru că, în vremuri ploioase, ne ajută să nu ne intre apă-n ochi.
De ce ni se zbîrcesc degetele dacă le uităm în apă?
Teoria era că intră apa în piele și o umflă. Dar fenomenul nu se întîmplă dacă nervii degetelor sînt defecți. Deci este o reacție involuntară a sistemului nervos vegetativ, la fel ca respirația și transpirația. De fapt, vasele de sînge de sub piele se contractă, volumul din degete se micșorează, dar suprafața pielii rămîne aceeași. Rolul chestiei ăsteia pare a fi să ofere canale pentru scurgerea apei (ca în cazul șanțurilor din cauciucuri), astfel mărind capacitatea de prindere a palmei și suprafața de contact a picioarelor, în caz de udeală maximă. Știți voi, ploi, inundații, apă pe scenă la Românii au Talent… Da, Andra, exact, faze care-ți fac pielea de găină.
Chiar, de ce facem piele de găină?
Oamenii de știință îi spun “reflex pilomotor”, că nu pot și ei să fie în rînd cu lumea, musai au nevoie de cîte un cuvînt cu “x” sau cu “y” cînd tetrapiloctomizează ceva. Este, de fapt, un răspuns automat, destinat sporirii șanselor de supraviețuire ale organismului. Se întîmplă cînd ne e frig sau frică, iar mecanismul prin care se întîmplă este simplu: un micromușchi (pil) erector conectat la foliculul de păr se contractă și face ca firul de păr să se zbîrlească. Dacă animalul are mai mult păr, asta e extrem de util. Cînd e de frig, părul ridicat creează un strat de aer izolator mai gros între mediu și piele. Cînd e de frică, părul ridicat face animalul să pară mai mare, prezentîndu-l drept o amenințare mai serioasă. Noi, din păcate, am rămas doar cu reflexul (și cu expresia aia cu părul zbîrlit de pe șira spinării). Apropo, să știți că la sprîncene n-aveți pili erectori. Deci Andra poate că face piele de găină, dar sprîncene ca ale lui Albulescu nu veți vedea.
De ce vrem grăsimi la mahmureală?
În primul rînd, ați greșit: la fiecare unitate de alcool (un pahar de vin, o halbă de bere, un shot de tărie), beți un pahar cu apă. Și ați scăpat de mahmureală. Da, mai multe vizite la pisoar, dar mai puține la găleată. Pe de altă parte, dacă ați ajuns totuși să se învîrtă lumea cu voi și tînjiți după ceva năclăit în untură, este din cauza unei substanțe din creier numită galanină. Galanina mărește apetitul pentru grăsimi, iar consumul de grăsimi sau de alcool stimulează secreția de galanină. Un fel de cerc vicios. Care devine cercurile olimpice vicioase cînd bei și mai bagi în tine și chestii grase. Sorry, de data asta n-am nimic, nici despre Andra, nici despre Albulescu.
Text apărut în Cațavencii din 29 iulie 2015.
2 comments
dr.Quinn
September 11, 2015 at 18:11 (UTC 3) Link to this comment
Stimate tata U ,
Cum mama e inca ocupata cu facutul ordine dupa razboi , m-am gandit sa nu raman orfana prea mult timp. Si cum copiii spun lucruri traznite ( adevarat ca la schimb adultii fac lucruri tampite ), ma bag si eu in seama cu cateva comentarii . La faza cu sprancenele am priceput tot. Dar am o mica observatie , pe langa ca poarta pe el cele doua umbrelute numite sprancene , capul are si el un rol masiv in apararea de ploaie si anume acela de dop. In caz de potop , viituri si alte forme de prezenta masiva a lichidelor capul impiedica inecul prin inundarea directa a gatului. La unii este singura lui functie , a se vedea plimbarile cu gonflabila trasa de sepepisti.S-a anuntat vreo victima? No , pentru ca dopul si-a facut datoria.Chestia cu absenta incretirii degetelor cred ca este scuza pentru a nu intra la apa. Plus ca fenomenul se numeste „mana de spalatoreasa” si domnii erau domni , ce…lala lor.
Reflexul piloerector este strans legat de reflexele oculocardiace. In varianta terestra „ochii vad , inima cere”. Acuma , ca sa continuam rimat „cum sta cu caii putere” este raspunsul la cerintele inimii. Alfel ramane doar cu zbarlitul.
Galanina nu este singura care face urat la bautura. Pe langa cheful de untura apare si un chef nebun de dulce. Si cum insulina e si ea beata si ficatul e prea ocupat cu detoxifierea , glicemia creste sau scade in functie de cantitatea si calitatea licorii ingerate. Oricum la pacientii la care pisicile tropaie mai ceva ca elefantii ficatul rulz…capul e ocupat cu monitorizarea tropaitului. Daca pacientul este diabetic lucrurile sunt si mai nasoale.Cred ca de asta au interzis la unele fructe gen struguri si prune. Si la ele si la derivatele lor, sucul de struguri produs prin fermentatie naturala si ceaiul de prune fiert in toamna.Chiar daca aparent sunt bio.
Sa ne iertati ca ne bagam in discutie , dar ne-a invatat mama Simona sa ne dam cu parerea si acum avem dependenta.
Andu YY
September 15, 2015 at 08:05 (UTC 3) Link to this comment
Lady and Gentleman
Buna ziua ,
cred ca e singurul articol din univers cu dubla explicatie pe fiecare alineat 😀
ancorat in real si rumenit cu umor 😆
Da , Dr Quinn , asa e : ni s-a inoculat dependenta sa ne bagam in seama si sa ne expunem parerea .
PS apropo de parere : multa lume spune ” imi dau cu parerea” , Eu am crezut ca o spun asa, in gluma,la misto, dar acum am impresia ca multa lume crede ca asa trebuie spus.!
Ca si “undeva” in loc de “candva” /ca si cum cuvantul “candva” nici nu mai exista .
E plin la stiri : …”evenimentul …s-a petrecut undeva in jurul orei HH ” 🙄
toate bune