About

Inaugurăm aici o nouă rubrică. Ză Saiăns Fricșăn Corner își propune să vă potolească setea de cunoaștere, precum și să vă mărească șansele de a agăța pe la chefuri, unde, dacă fizic nu e, măcar fizica vă poate da o mînă de ajutor. Dacă suficient de mulți vom părea suficient de inteligenți pentru suficient de mult timp, poate ne prinde pe bune.

Așa scriam, prin primăvara lui 2006, în Academia Cațavencu.  Anii au trecut, știința a mers înainte, iar setea de cunoaștere a românilor a mers înapoi. 😮 Ba, dacă e să ne luăm după numărul celor care cred că Soarele se învîrte în jurul Pămîntului, s-ar zice că ne-am întors cu 400 de ani în urmă.

Ei bine, într-o astfel de situație, Tata Uraniu nu poate sta cu mîinile-n sîn. S-a întors și el cu patru ani în urmă, și-a dezgropat rubricile din ziar, și-a scuturat praful de pe cunoștințe, și dus umpic neuronii la sală și, cum o leacî di bataii în tastatură știe, – padabum! – reînvie aici conceptul de “frecare cu știința”. Adică un fel de nici prea-prea, nici foarte-foarte: puțină știință, puțină poveste, mult mai puțină matematică și foarte multă distracție.

Că doar n-o să rămînem tocmai noi neafectați de încălzirea blogală!

Enjoy!
P.S.: Tata Uraniu, autorul rubricii Science Friction din Academia Cațavencu (și a celor care au crescut pe lîngă ea)=Nic Sârbu. Un fel de siviu aproape complet, aici.

78 comments

Skip to comment form

  1. Adrian

    Draga Tata Uraniu,
    fii atent ca nu este corecta expresia “nu se merita”. Cel mult “nu merita”. Intreaba-ti colegii de redactie daca nu ma crezi sau macar pe cei toba de gramatica. Nici io nu-s toba de asa ceva da’ m-a corectat profa acu 13 ani.
    Cu dragutzisme,
    Adi
    PS; expresia am gasit-o in articolul “Găurile negre din capul nostru”

    1. Tata Uraniu

      Dragă Adrian, știu bine că nu e corectă expresia. Am folosit-o intenționat greșit, pentru o oralitate mai mare a textului. Nci io nu-s tobă de gramatică, da’ umpic de bongo tot sînt.:D

      1. Dana

        daca tot e vorba de corectat greseli gramaticale “umpic” asta nu exista 😛
        dar “un pic” da 😀

      2. Tata Uraniu

        Sigur că nu există! 🙂 La fel cum nici “dăcît” în fraze afirmative nu există. D-aia îl și scriam diferit. Umpic-ul e un fix mai vechi, îmi place mie cum se vede scris. E drept, ca să fie absolut evident că e “tongue-in-cheek” ar fi trebuit să-l scriu italic, sau cumva diferit. Ceea ce voi și face, da’ dăcît de-acum încolo. 😛

      3. agneswood

        noo, dacă îl evidenţiezi italic, nu mai are nici un farmec.
        scris aşa, umpic, e adorabil.
        chip găuin !

      4. Tata Uraniu

        okidoki:))

  2. Sebastian

    M-am mai gandit ce imi place asa de mult la blogul tau, si fara indoiala e servirea stiintei “pe intelesul tuturor”, de o maniera haioasa si relaxata. Plus focusarea pe aspecte foarte practice si raspunderea unor intrebari care poate ni le-am pus deja fara succes (de ex de ce fac avioanele mai putin inspre est).
    Iarasi fac referire la perioada copilariei, de cand imi aduc aminte vag de o revista la care ii spunea Magazin (stiintific?)… parca. Am cautat ceva in genul dar in varianta moderna, vestica, in SUA, si n-am gasit nimic satisfacator. In Romania cred ca sunt niste reviste pt scolari care s-ar apropia ca si scop, si aratau destul de bine. Blogul tau e binevenit pt a umple acest gol pt noi, scolarii mai batrani 😀 Te-ai gandit sa faci si o revista gen Magazin? Asta ince cele 50 de ore din zi care iti mai raman dupa work-out, bineinteles :mrgreen:

    1. Tata Uraniu

      Sebastian, mă bucur că-ți place! O să încerc să nu vă dezamăgesc, subiecte sînt gîrlă!
      Revista se numea Magazin, și am devorat-o și înainte, și ceva timp după revoluție, dar dup-aia a dat-o rău de tot în pseudoștiință. Acum mai exista, într-o vreme, o revista simpatică, se numea “Descoperă”, dar criza financiară/a presei a îngropat-o din ce știu eu. Iar o revistă tipărită e sinucidere curată la situația din România. Cînd publicul-țintă e permanent călare pe net și nu prea mai știe cum arată un chioșc de ziare, trecînd și prin costurile absolut prohibitive fără un sponsor dedicat, să faci o publicație tipărită e un efort nejustificat nici de cel mai crunt entuziasm.
      Dar, cine știe, poate că în timp exact asta va deveni blogul ăsta: un magazin de știință distractivă.

      1. Sebastian

        Multumesc pt raspuns. Stiu ca in SUA ziarele sunt de asemenea pe butuci, in schimb din cate am inteles revistele pe baza de abonament merg destul de bine, surprinzator de bine de fapt. Trebuie sa marturisesc ca sunt… econom, o deformatie din era buzunarelor goale, si in general mi-am facut abonamente pe cativa dolari pe an la reviste cum ar fi TIME sau Wired. Nu stiu ce profit pot face ei din abonamente de genul ala si nu stiu daca in Romania ar fi fezabile. Cred ca se asteapta sa faca bani la reinnoirea abonamentului, care in general se face automat luandu-ti bani de pe cardul de credit, asta daca nu suni sa anulezi. In SUA se pare ca exact generatia tanara cumpara presa tiparita pe baza de abonament, facand comanda online, asa cum am facut si eu. E placut sa rasfoiesti o revista, chiar daca poti accesa aproape orice de pe calculator.

      2. Tata Uraniu

        Sebastian, problema e alta, din punctul ăsta de vedere: în America abonamentele au un avantaj extrem de serios față de România: cutiile poștale și serviciul poștal. Am avut și eu abonamente și acolo, și aici. Dacă, de exemplu, aș vrea să-mi fac abo la the Economist, pe care-l cumpăr tot timpul de la chioșc, presupunînd (oarecum prin absurd) că factorul poștal mi l-ar aduce acasă (deci că nu se pierde la oficiu), n-ar avea cum să mi-l bage în cutia poștală meschină. Foarte puțini au abonamente, mai ales la case. La bloc e cam greu, ar trebui să îți aducă revistele la ușă, adică să fii acasă și bun prieten cu poștașul:). Plata nu e o problemă, și e categoric rentabil să faci abonament, și pentru tine și pentru revistă: tu îl scoți cam la juma’ de prețul de copertă, iar revista cîștigă din certitudinea unui venit care mai și intră în bancă înainte de livrarea produsului. Aia-i, dacă exista o Poștă normală și cutii în care să-ți intre Sunday Times, și să rămînă acolo, poate presa scrisă ar fi arătat nițel mai bine.

  3. Mostrofontz

    Bai Tata, e oarecum interesant ce zice aicea Sebastian, dar si tu ai dreptate. D-aia io intreb altceva: ce-ai zice tu de o carticica de-asta de popularizat stiinta (sau cum vrei sa-i zici; mie termenul nu-mi prea place), in stilul tau. S-ar putea publica asa ceva in conditii de profit pentru editura? Drept sa-ti zic pe mine ma bantuie ideea asta de vreo 5-6 ani, dar, ce e drept, nu m-a bantuit foarte serios…

    1. Tata Uraniu

      Sincer, nu prea. Și pe mine mă urmărește de ceva vreme o idee similară, dar șansele sînt minime. Și să-ți spun de ce: contrar tuturor așteptărilor, piața de carte (de la care se aștepta să crească în criză, pe motiv că oamenii stau mai mult în casă, blabla) a luat-o în freză dramatic: majoritatea editurilor au probleme financiare (mai ales de cashflow, dar nu numai), cititorii de carte sînt pe nicăieri, la noi, comparativ cu, să zicem, Ungaria, unde la o populație jumate față de a noastră, piața de carte e mai mare ÎN VALOARE ABSOLUTĂ (!) și de parcă nu era destul, ziarele (mai ales JN și Adevărul) au dat, cu cărțile lor la preț de dumping și calitate pe măsură, o lovitură covîrșitoare editurilor care mai respirau. Sincer, adun aproape zilnic zvonuri și povești din lumea asta, și nu aud nimic de natură să mă bucure.
      Din punct de vedere al editurilor, cărțile sînt rentabile cu o singură condiție: să se cumpere. :)) Iar acum, de cînd cu Ipad-urile, Kindle-urile și celelalte gadgeturi de citit, deja mulți se îndreaptă spre publicarea electronică în regie proprie. Pentru că o editură tre’ să editeze, tipărească, marketeze etc-eze un produs, și toate astea înseamnă bani. Deci, pe scurt, șansele să se uite cineva la un proiect de genul ăsta sînt minuscule.

  4. Mostrofontz

    Banuiam eu ceva, da’ e bine sa mai afli pareri de la altii mai informati! Pacat… Intr-o tara in care 42% din popor crede ca Soarele se invarte in jurul Pamantului ar fi fost, cred, utila…

  5. Sebastian

    Trist dar adevarat. Nu e o comparație stiintifica, dar impresia mea e ca in Romania televizorul ala-i buba: mult, prost, alimenteaza o gândire primitiva, frustrata, panicata, si prea multi romani nu se pot dezlipi de el. Se știe ca televizorul se coreleaza invers cu cititul cartilor, eu cred ca la fel si calculatorul.
    Legat de posta, poate ca atunci aia ar trebui reformata. Si asta din SUA m-a enervat in nenumărate rânduri, mai ales de cand ne-am mutat la New York, si in special pt ca mi-au pierdut niste numere de revista, dar Posta Româna nu si-a modificat semnificativ serviciul de livrare la domiciliu din perioada care ar fi trebuit sa fie apusa. Inclusiv cutiile de bloc din SUA ar fi o chestie simpla si utila: fără fanta, postasul deschide cu o cheie specială întreg panoul de cutii si poate baga inclusiv chestii (pachete de ex) care sunt cat cutia de mari. Plus n-ar mai putea copii de la bloc sa fure corespondenta prin fanta cutiei 😉

    1. Tata Uraniu

      Și teveu’-i buba, da’ mai ales publicul:D. Iar de Poștă, deja nu mai are sens să vorbim. Sper că-ți dai seama: cine să plătească cutii din alea poștale? Proprietarii? Poșta? Un Consorțiu al revistelor? haha :(.

      1. Sebastian

        Pai proprietarii ar plati pt cutii daca ar intelege ca e in interesul lor. Am vazut bloc nou in Bucuresti cu cutii cu… fanta si cu clapa, dar ditamai fanta, de poti sa scoti orice din cutie… e adevarat ca si postasul poate sa bage chestii un pic mai mari decat o scrisoare.
        Stiu ca ce zic eu poate parea nerezonabil. Mi-a placut insa un citat pe care l-am vazut pe perete in biroul cuiva 😛

        “Reasonable men adjust themselves to their environment. Unreasonable men attempt to change their environment to suit themselves. Therefore all progress is the work of unreasonable men.” George Bernard Shaw

      2. Quasy

        Tata, publicul se educa, nu are cum sa fie el “de la sine” problema… Dar educatia asta nu o face din senin, ci trebuie impins de la spate. Asta de fapt e una din responsabilitatile mass-mediei. Daca ma duc la doctor, si vede ca stau stramb, ma astept sa imi spuna ca pe viitor o sa am probleme cu coloana, si nu sa astepte sa mi se blocheze spatele inainte sa ma trateze. Adica ma astept sa vad si ceva proactiv din partea lui.

        Similar e si cu presa: are si responsabilitate sa educe, nu doar sa scoata profit pe urma “informarii prostimii”… clar, fara profit nu o sa supravietuiasca, insa presa a aflat mai nou ca e mai ieftin sa vinzi gogosi, decat sa cultivi publicul si apoi sa ii vinzi materiale de calitate… asa ca li se rupe editorilor de dobitocime, tot ce vor e profit cat mai mare si mai rapid. 🙁

  6. MissTake

    Uite 2 aplicatii care o sa-ti placa (sper):
    – Universe Sandbox http://goo.gl/iINC
    – Celestia http://goo.gl/J1Gv
    Daca le stii cu atat mai bine :).

    Numai bine si Doamne ajuta! 🙂

  7. catalin

    Sefule, daca scrii o carte ti-o cumpar! Si mai iau si vreo 2-3 exemplare daca am de facut cadouri la cunoscuti. Si chiar ar fi o idee buna intr-o tara in care fizica se face in asa hal: scrii formula, te joci cu ecuatiile putin si paf, gata problema! Imi aduc si-acu aminte cum am invatat despre derivate dar nicaieri n-am vazut ce inseamna prima derivata. Nimic, o luat Newton o dusca si s-o apucat sa defineasca o chestie, asa, la betie.

    Nu-mi plac generalizarile cu “lumea e proasta, se uita la tembelizor, nu cumpara carti”. Unii mai cumpara, altii — da-i dracu!

  8. Mostrofontz

    Mai Tata, uite-aicea un site, ca sa vezi ca nu esti singur:
    http://www.scientia.ro/start.html
    Nu stiu cat e de fain; abia acum vreo juma’ de ora am aflat de el. Dar din ce am vazut asa, din avion, nu-i chiar de lepadat.

  9. Diana

    astazi am descoperit site-ul acesta si sunt fericita… chiar mi-ar placea ”o carticica de popularizat stiinta”. ar putea fi o publicatie anuala la inceput sau macar pe ‘anotimpuri’ :). stiu doar ca acea carticica as citi-o cu aceeasi placere, pasiune cu care citeam almanahurile (Flacara ’71 ’84 ’85 ’86 ) din colectia tatalui meu in vacantele de vara si mai stiu ca publicul ar cumpara si poate chiar ar include cartea in sistemul personal de recompense: ‘Am muncit vara asta din greu, macar o frectie serioasa de stiinta merit si eu!’.

    P.S: anyway, I’m a follower

  10. Mostrofontz

    Mai Tata, esti si tu p-acolo pantre astia care invata copchii? Ca, uite, zau, mie mi se pare o idee simpatica:
    http://www.evz.ro/detalii/stiri/ora-de-stiinta-predata-de-profesorul-trasnit-923659.html
    Stii ceva de chestia asta, mai mult decat scrie la ziar?

  11. Tata Uraniu

    Măi Mostrofontz, acum am ajuns acasă și încă n-am văzut linkul. Nu sînt printre ei (m-am prins din titlu ce și cum) da’ mă interesez și dacă-mi place și pot, mă bag.

  12. mihaibuninet2011

    imi place ce scriisi as vrea sa fiu la curent cu ce postezi,nu am posibilitatea sa primesc newsleter de la tine?Daca da spune cum sa procedez?

    1. Tata Uraniu

      Nu am încă un newsletter, dar dacă te interesează ce povestim aici abonează-te la feed-ul RSS. Astfel, de cîte ori postez ceva nou, vei ști.

  13. mifty

    să se găsească cele 2 greșeli din următorul text (nu dau indicii, pentru că mă adresez celor cu bacul luat… mai demult 😛 ):

    ”Scurtă istorie a medicinei:
    «Mă doare-n gît.»
    2000 Î.Hr.: «Mănîncă rădăcina asta.»
    1200 D.Hr.: «Rădăcina aia e păgînă, spune tu rugăciunea asta și-o să fie bine.»
    1500 D.Hr.: «Rugăciunea aia e o superstiție, bea elixirul ăsta și-o să fie bine.»
    1800 D.Hr.: «Elixirul ăla e ulei de șarpe, ia tu pilula asta și-o să fie bine.»
    1950 D.Hr.: «Pilula aia e ineficientă, ia tu antibioticul ăsta și-o să fie bine.»
    2000 D.Hr.: «Antibioticul ăla e artificial, de ce nu servești tu rădăcina asta?»”

    dacă nu le găsiți, ne vedem la toamnă.
    aia viitoare 😀

  14. Ionut

    Imi place la nebunie blogul tau! Ma ocup si eu de asta(ma ocupam) si de aceea,daca nu e cu suparare as vrea sa te intreb daca ai face un parteneriat.Ce zici? ❓ 😆 😀 🙂 8)

    1. Tata Uraniu

      Mă bucur că-ți place. La ce gen de parteneriat te gîndești?

  15. Ionut

    Intra pe facebook daca poti.Sa vorbim mai usor.

    1. Ionut

      Intri?

  16. Ionut

    Sau vorbim aici?

  17. Ionut

    Deci,ma gandeam daca m-ai primi sub aripa ta pe acest blog. O sa postez articole interesante despre extrateresti,tehnologie,si alte lucruri de acest gen.Ce zici? ❓ ❓

    1. Ionut

      Daca mai primi as scrie 5 in seara asta, 5 maine si tot asa pana luni.Dupa 3 la saptamana,(incepe scoala) 😀

  18. Ionut

    Si sa nu crezi ca le copiez!

  19. Catalin

    Dle Uraniu,

    am si eu o intrebare care porneste de la urmatorul experiment fictiv:

    – se ia o cutie cu 2 orificii (fante) simetrice pe doua fatete (din cele 6) ce sunt paralele
    – prin cele doua fante se trimite lumina polarizata liniar de la un singur laser, dar dupa ce initial am divizat fascicolul in 2 cu oglinzi si pe o directie aplicam o intarzire de lambda/2.
    -tinant cont de aceasta diferenta de faza, la orice moment in timp vectorii campului electric pt cele doua fascicole sunt egali ca marime si opusi ca semn.

    intrebarea vine:

    trimitand laser in cutie inseamna ca eu introduc energie in sistem, Totusi in orice punct valoarea totala a campului electric e nula si implicit intensitatea luminii care e campul total la patrat. Unde dispare aceasta energie?

    Intrebarea asta ma “chinuie” din liceu. Va multumesc anticipat.

    Catalin

    1. Tata Uraniu

      Nu sînt ferm convins încă, dar pe loc, în viteză,aș spune așa: de fapt, energia totală este suma energiilor celor două raze, deci cîmpul 1 la pătrat adunat cu cîmpul 2 la pătrat. care numa’ zero nu dă. Adică pînă la urmă bagi ceva energie în cutia aia.

  20. Tata Uraniu

    Mă rog, mai poți să gîndești în termeni de fotoni, nu de cîpuri electrice: doi fotoni (defazați cu lambda/2) nu se anihilează reciproc, precum materia și antimateria. Însă nu cred că poți face ca în fiecare punct cele două raze să interfere destructiv. Undeva trebuie să se și adune. Adică energia nu e “anihilată” în punctele în care cîmpul devine nul. E doar redistribuită.

  21. Mostrofontz

    Cel mai simplu e sa-ti imaginezi energia unei unde electromagnetice de la Planck citire: h x niu (scuze, io nu pot sa bag grecesti…). Poti sa bagi tu acolo ditai buchetu’ de unde si sa le defazezi in sus si-n jos cu cat vrei tu, energia nu depinde de defazaj, ci doar de lungimea de unda (ma rog, de frecventa, da-i tot aia. Oarecum…). Cu alte cuvinte laseru’ ala cu He-Ne (imi place mie asta) tot atata energie iti da orice ai face tu. Indiferent prin ce lentile, oglinzi filtre dicroice si alte alea bagi tu radiatia aia vine din aceeasi sursa, din aceeasi tranzitie electronica.
    Unde se duce energia lor cand se duc in cutie? Pai tot acolo unde se duce si energia radiatiei solare care loveste un perete… D-aia ai sa vezi tu acuma prin orasele patriei potai fericite stand incovrigate in niste pozitii tantrice si cu ochii inchisi. Au o expresie foarte sugestiva, si nu s-ar misca de-acolo sa-i pici cu ceara!
    Faza asta cu defazatu’ (:D) insa imi aminteste de fetele de la Capalna din tineretea studenteasca:

    Si-are mersu’ leganatu’
    La, la, la, la
    Defazat cu pi/4
    La, la, la, la
    …..

    Nu mai tin minte restu’

  22. Catalin

    Dlor Uraniu si Mostrofontz,

    multumesc pentru bunavointa si rabdarea dvs.

    @ uraniu : « Nu sînt ferm convins încă, dar pe loc, în viteză,as spune asa: de fapt, energia totală este suma energiilor celor două raze, deci cîmpul 1 la pătrat adunat cu cîmpul 2 la pătrat. care numa’ zero nu dă. Adică pînă la urmă bagi ceva energie în cutia aia. »

    Eu inteleg ca asta ar rezolva cumva intuitiv problema, pt ca, asa cum spuneti, pana la urma bag ceva energie in cutia aia. Exista vre-un principiu in fizica care precizeaza ca ar trebui sa calculez inainte patratele campurilor si dupa sa fac suma lor pt a obtine energia transferata sistemului? V-as ramane recumoscator pentru o referinta (textbook ceva). Ma gandesc ca daca am un punct material (ex o sarcina pozitiva) si aplic 2 forte egale dar opuse (de ex de la alte 2 sarcini negative situate de o parte si de alta a sarcinii pozitive) nu voi transfera nici o energie punctului material, acesta ramanand imobil, desi daca as aduna energiile individuale nu as mai obtine zero.

    @ uraniu : « Mă rog, mai poti să gîndesti în termeni de fotoni, nu de cîpuri electrice: doi fotoni (defazati cu lambda/2) nu se anihilează reciproc, precum materia si antimateria. Însă nu cred că poti face ca în fiecare punct cele două raze să interfere destructiv. Undeva trebuie să se si adune. Adică energia nu e “anihilată” în punctele în care cîmpul devine nul. E doar redistribuită. »

    Perfect de acord, intuitiv ar trebui ca energia sa se si adune, as fi curios sa aflu cum ati considera ca ar trebui sa arate paternul de interferenta in cazul acesta. Ganditul in termeni de fotoni sau cuante, asa cum propune si Mostrofontz ma duce cu gandul la dualitatea unda-particula a luminii si a particulelor subatomice. Asa cum se obtine difractie pt un fasc de electroni prin doua fante si experimentul respectiv se explica in manuale asociind electronilor caracter de unda, asa si in cazul de fata trebuie gandit in termeni de particule si nu de unde. Corectati-ma daca rationamentul e gresit, accept cu bucurie oricare explicatie/criticism.

    @ Mostrofontz « Cu alte cuvinte laseru’ ala cu He-Ne (imi place mie asta) tot atata energie iti da orice ai face tu. Indiferent prin ce lentile, oglinzi filtre dicroice si alte alea bagi tu radiatia aia vine din aceeasi sursa, din aceeasi tranzitie electronica.
    Unde se duce energia lor cand se duc in cutie? Pai tot acolo unde se duce si energia radiatiei solare care loveste un perete… »

    Nici nu ma gandeam ca laserul nu ar crea energie bine determinata la iesirea din cavitate, doar ca eram curios cum se redistribuie in cutie. Gandind in termeni de fotoni, atunci intradevar fenomenele de imprastiere de ex, sau absorbie in mediu din cutie ar duce la cresterea temperaturii, foarte de acord cu asta.

  23. Tata Uraniu

    Dragă Cătălin, treaba stă așa:
    1. Dualitatea undă-particulă înseamnă că obiectul tău (lumina, în cazul ăsta) poate fi tratat atît ca particulă, cît și ca undă. În termeni de particule situația e, cum spui și tu, clară. În termeni de undă lucrurile stau puțin mai complicat, în sensul că NICIODATĂ nu vei obține o intereferență PUR DESTRUCTIVĂ. Dacă vorbim de interfernță sau difracție a celor două raze, vei constata ușor că, dacă în anumite puncte cele două unde (raze) se anihilează, în altele (în punctele în care diferența de lungime de undă între căile celor două raze va fi de lambda/2) cele două unde vor crea interferență CONSTRUCTIVĂ. Analogia cu particula asupra căreia acționează două forțe de sens opus nu funcționează din acest motiv: pusă (particula ta ipotetică) în anumite puncte, cîmpul total va fi zero. Pusă în altele, cîmpul total va fi dublul celui provocat de o singură razâ. Încerc să-ți găsesc o referință cu link cu tot, dar deocamdată n-am apucat să caut.
    Cum bine zici și tu, dacă începem să gîndim experimentul ăsta în termeni de undă, fiecare rază intrată în cutie va crea propriul pattern de difracție, iar suprapunerea celor două patternuri nu va duce la anihilarea undelor PESTE TOT; în anumite puncte lumina va dispărea, în altele se va intensifica.
    Problema nu se pune în a gîndi (generic vorbind) în termeni de undă sau particulă. Ambele abordări ar trebui să furnizeze răspunsul, însă uneori e mai convenabilă una dintre cele două abordări. În cazul situațiilor în care, să spunem, fantele prin care trebuie să treacă lumina sînt comparabile ca dimensiuni cu lumgimea de undă a particulei/undei, e mai convenabil tratamentul pe post de undă. dar voi reveni.

  24. Tata Uraniu

    Uite un link interesant
    http://www.eng.yale.edu/stonegroup/cpa/cpa.html
    este vorba aproape de ce zici tu, dar nu chiar: două unde coerente și defazate încearcă să se anihileze reciproc, însă fotonii sînt ABSORBIȚI în mediul în care se întîmplă asta. Interferență total DESTRUCTIVĂ nu se prea poate.

  25. Catalin

    Multumesc mult pentru disponibilitatea de a dialoga, in limita timpului dvs disponibil. Sa stiti ca nu astept raspuns de la o zi la alta.

    “Dragă Cătălin, treaba stă așa:
    1. Dualitatea undă-particulă înseamnă că obiectul tău (lumina, în cazul ăsta) poate fi tratat atît ca particulă, cît și ca undă. În termeni de particule situația e, cum spui și tu, clară. În termeni de undă lucrurile stau puțin mai complicat, în sensul că NICIODATĂ nu vei obține o intereferență PUR DESTRUCTIVĂ. ”

    De la wiki citire (nu ca ar fi cea mai buna referinta) “Constructive interference occurs when the phase difference between the waves is a multiple of 2π, whereas destructive interference occurs when the difference is π, 3π, 5π, etc. If the difference between the phases is intermediate between these two extremes, then the magnitude of the displacement of the summed waves lies between the minimum and maximum values.”
    E si o poza acolo cu interferenta destructiva iar intensitatea e zero peste tot. Exista vre-o lege sau axioma care prevede ca interferenta destructive nu poate exista? Bunul simt ar zice ca nu ar trebui sa fie, dar se poate justifica matematic?

    “Dacă vorbim de interfernță sau difracție a celor două raze, vei constata ușor că, dacă în anumite puncte cele două unde (raze) se anihilează, în altele (în punctele în care diferența de lungime de undă între căile celor două raze va fi de lambda/2) cele două unde vor crea interferență CONSTRUCTIVĂ. ”

    Clar.

    “Analogia cu particula asupra căreia acționează două forțe de sens opus nu funcționează din acest motiv: pusă (particula ta ipotetică) în anumite puncte, cîmpul total va fi zero. Pusă în altele, cîmpul total va fi dublul celui provocat de o singură razâ. Încerc să-ți găsesc o referință cu link cu tot, dar deocamdată n-am apucat să caut.”

    In situatia descrisa, cu o sarcina q situata la aceeasi distanta intre altele doua de semn opus campul total simtit de particula q e zero numai in punctul in care se afla sarcina (la mijlocul dreptei ce separa cele 2 sarcini de semn opus), iar in rest e nenul, total de acord. Dar exemplul dat voia sa demostreze ca, in cazul in care forta (campul) total ce actioneaza asupra sistemului (sarcinii) e zero (in cazul acesta) acesta nu-si modifica starea energetica. In sensul acesta analogia functioneaza. Ma gandeam ca in cutie ar fi un gaz electronic in repaos, si ca electronii nu ar trebui sa se miste deloc dace cele 2 unde se suprapun perfect.

    “Cum bine zici și tu, dacă începem să gîndim experimentul ăsta în termeni de undă, fiecare rază intrată în cutie va crea propriul pattern de difracție, iar suprapunerea celor două patternuri nu va duce la anihilarea undelor PESTE TOT; în anumite puncte lumina va dispărea, în altele se va intensifica.”

    Doar in cazul in care largimea fantei e foarte mica.

    “Problema nu se pune în a gîndi (generic vorbind) în termeni de undă sau particulă. Ambele abordări ar trebui să furnizeze răspunsul, însă uneori e mai convenabilă una dintre cele două abordări.”

    Singura abordare corecta, in cazul difractiei electronilor si al altor particule cu masa de repaos, e cea folosind functia de unda. Daca consideram electronii particule nu vom putea furniza un raspuns la existenta difractiei lor prin doua fante. Numai ca fotonilor nu li se pot asocia fctii de unda, ceea ce face situatia mai complexa.

    ” În cazul situațiilor în care, să spunem, fantele prin care trebuie să treacă lumina sînt comparabile ca dimensiuni cu lumgimea de undă a particulei/undei, e mai convenabil tratamentul pe post de undă. dar voi reveni.”

    Se presupunem ca fantele sunt mult mai largi decat lungimea de unda a fascicolului laser.

    “Uite un link interesant
    http://www.eng.yale.edu/stonegroup/cpa/cpa.html
    este vorba aproape de ce zici tu, dar nu chiar: două unde coerente și defazate încearcă să se anihileze reciproc, însă fotonii sînt ABSORBIȚI în mediul în care se întîmplă asta. Interferență total DESTRUCTIVĂ nu se prea poate”

    Multumesc de link, voi printa paperul si-l voi citi in weekend. Revenind la experimentul fictiv, sa presupunem ca se efectueaza utilizand fante largi si in vid, astfel incat nu avem mediu in care disipam caldura. Daca am efectua experimentul cu o coarda elastica la care aplicam la capete elongatii cu diferenta de faza pi as intelege ca energia introdusa e absorbita sub forma de tensiune mecanica de catre mediu (care e coarda respectiva – ca si cum am trage mecanic de mediu din ambele parti), dar in cazul luminii nu e nevoie de mediu de propagare.
    De fapt cred ca intrebarea se poate articula astfel: ce se intampla cu energia undelor in cazul unu interferentel distructive a luminii in vid ? Poate ca nu ar trebui gandit in doua dimensiuni, char daca totusi daca fascicolul e liniar polarizat…

    Poate vad eu problema intr-un mod prea complicat, scuze daca depasesc limitele rabdarii dvs.

    spor in toate!

  26. Mostrofontz

    Nu sunt eu specialist in optica nici pe departe, dar cred ca te referi la undele stationare si transportul de energie. Problema e ca undele stationare au o dependenta si de timp si de pozitie: nu poti avea interferenta distructiva mereu, in toate punctele. Ia d-acilea:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Stationary_wave

  27. Mostrofontz

    Uite inca un link:
    http://van.physics.illinois.edu/qa/listing.php?id=1891
    Daca te pricepi la matematica si stii ce aala vector al lui Poynting, ia d-aici:
    http://farside.ph.utexas.edu/teaching/em/lectures/node89.html

  28. Mostrofontz

    Si daca nu stii ce e ala vector Poynting, uite-l pe wikipedia:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Poynting_vector
    Sorry de matematica, da’ conservarea energiei intr-un camp electromagnetic nu-i chiar asa simpla…

  29. Catalin

    @Mostrofontz

    “Nu sunt eu specialist in optica nici pe departe, dar cred ca te referi la undele stationare si transportul de energie. Problema e ca undele stationare au o dependenta si de timp si de pozitie: nu poti avea interferenta distructiva mereu, in toate punctele. Ia d-acilea:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Stationary_wave

    Nici eu nu sunt specialist in optica. Daca avem 2 unde defazate in spatiu cu lambda/2 sau in timp cu jumatate de perioada, atunci
    y1=yo*exp(kx-wt) si
    y2=y0*exp[k(x+lambda/2)-wt] sau y2=y0*exp(kx-w(t+T/2)), atunci se poate arata f simplu ca y2=-y1 sau ca y1+y2=0 oricand si in orice loc din spatiu. In cazul nostru y=E campul electric.

    “Uite inca un link:
    http://van.physics.illinois.edu/qa/listing.php?id=1891
    Daca te pricepi la matematica si stii ce aala vector al lui Poynting, ia d-aici:
    http://farside.ph.utexas.edu/teaching/em/lectures/node89.html

    Multumesc, intr-adevar e un link f bun (primul). Se pare ca si altii sunt interesati de problema asta. Nu sunt satisfacut de raspunsurile profului de acolo, care la fel zice ca TREBUIE sa existe si interferenta constructiva pe undeva. In orice caz e in forumul respectiv o postare care ar raspunde, cred eu, la intrebare. Din moment ce vectorii Poynting, de care imi amintesc cu drag din facultate, pentru cele 2 fascicole sunt egali ca marime si de sens opus, in orice moment din timp si spatiu vectorii camp electric sunt opusi ca semn si au aceeasi intensitare, dar vectorii camp magnetic, nelipsiti si deloc de neglijat, cred eu, AU ACEEASI DIRECTIE. Asta se poate verifica simplu cu regula burghiului. Deci energia e pur magnetica.
    Variatia fluxului acestui camp magnetic nenul in timp (spatiu) produce din nou, camp electric. Eu sunt aproape convins acum ca acesta e raspunsul. Cel de-al doilea link e doar legea conservarii energiei cp elmg.

    “Si daca nu stii ce e ala vector Poynting, uite-l pe wikipedia:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Poynting_vector
    Sorry de matematica, da’ conservarea energiei intr-un camp electromagnetic nu-i chiar asa simpla…”

    Nu-i pb, imi place matematica, iar demonstratia legei conservarii energiei nu implica asa mare efort : ce intra = ce iese + ce se disipa. Problema e cand o aplicam la situatii particulare cum ar fi cea de fata. Cred ca legea e suma tuturor S = 0 in cazul de vata, S fiind vectorul pointing.

    Multumesc pentru linkuri!

  30. Mostrofontz

    You’re welcome!
    Eu unul sunt de parere ca exista in paralel si interferenta constructiva si destructiva. Cuvintele sunt de vina; lumina (unda) nu se anihileaza, ci se redistribuie. Poate baga Tata ceva mai concret; eu azi plec 3 zile din Bucuresti…

  31. Mostrofontz

    Uite aici despre interferometrul Michelson, care seamana cu ce vrei tu:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Michelson_interferometer
    Si aici iti explica ce si cum cu energia:
    http://web.mit.edu/kimt/www/6.161/lab2writeup/paper.pdf

  32. Catalin

    @Mostrofontz

    « You’re welcome!
    Eu unul sunt de parere ca exista in paralel si interferenta constructiva si destructiva. Cuvintele sunt de vina; lumina (unda) nu se anihileaza, ci se redistribuie. Poate baga Tata ceva mai concret; eu azi plec 3 zile din Bucuresti… »

    Si eu sunt de parere ca ar trebui sa existe, insa nu gasesc o demostratie care sa imi indice acest lucru. Repet, sunt curios cum ai descrie paternul de interferenta a celor 2 unde defazate cu pi. Considera undele polarizate linear, ceea ce ar reduce geometria la 2 dimensiuni.

    « Uite aici despre interferometrul Michelson, care seamana cu ce vrei tu:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Michelson_interferometer
    Si aici iti explica ce si cum cu energia:
    http://web.mit.edu/kimt/www/6.161/lab2writeup/paper.pdf“

    citat din primul link
    “If these two paths differ by a whole number (including 0) of wavelengths, there is constructive interference and a strong signal at the detector. If they differ by a whole number and a half wavelengths (e.g., 0.5, 1.5, 2.5 …) there is destructive interference and a weak signal. This might appear at first sight to violate the principle of conservation of energy. However energy is conserved, because there is a redistribution of energy at the central beam-splitter in which the energy at the destructive sites is re-distributed to the constructive sites. The effect of the interference is to alter the share of the reflected light which heads for the detector and the remainder which heads back in the direction of the source”

    Din pacate nu gasesc referinte in text, iar al doilea link pare un paper (mult spus paper, ca am si eu 30 si stiu cam cum trebuie sa arate unul) pe care nu-l gasesc sa fie publicat (cautand dupa autor si titlu) dupa un peer review. In fine, in ambele “materiale” in spatiu detectorului nu exista intensitate desi acolo se propaga cele 2 unde defazate cu pi. Mie imi pare ca lumina se intoarce spre sursa doar pentru ca o unda e transmisa si una reflectata de oglinda, astfel ca defazajul lor se anuleaza. Intrebarea mea initiala e ce se intampla intr-un mediu in care undele nu sufera reflexii, asa cum ar fi in spatiu detectorului. Totul e sa schimbi in figura interferometrului oglinda semitransparenta cu doua surse identice defazate cu jumatate de lungime de unda ce emit spre un detector. Mie linkurile de mai sus imi indica, din nou, faptul ca in spatiu in care se propaga 2 unde defazate cu pi nu poate stoca energie. Nu sunt incapatanat sau rau intentionat, chiar nu gasesc un raspuns evident simpla la intrebarea : cum se redistribuie energia undelor in cazul unu interferente distructive a luminii in vid? Multumesc de efort, care e foarte apreciat.

  33. Tata Uraniu

    Cătălin, servus,
    N-am apucat să-ți mai răspund, m-am tot gîndit la chestia asta și cred că știu de ce nu “dispare” energia celor două raze. Dar îmi trebuie puțin timp și un desen, așa că va mai dura puțin pînă cînd apuc să formulez un răspuns coerent, deci mai păsuiește-mă nițel, pliz.

  34. Catalin

    Multumesc mult, nu e nici o graba.

  35. Catalin

    Dle Sarbu (Uraniu) banuiesc ca a fost o intrebare dincolo de intuitie..si poate ca nu se adreseaza unui public mai larg. Imi cer scuze daca gresesc.
    Dar poate ca si dvs, ca mai toti de altfel, aveti unele intrebari din fizica la care nu stiti raspunsuri. Am putea sa aflam si noi unele dintre acestea? Eu cel putin am inca foarte multe, desi lucrez in domeniu. In acest mod s-ar porni un dialog mai… interactiv ce ar aduce beneficii si poate ar atrage mai multi “discipoli” spre fundamentul fizicii. Bineinteles, discutia ar trebui purtata la un nivel destul de accesibil. Banuiesc ca multi dintre vizitatori nu comenteaza desi sunt curiosi despre ce se mai discuta.

    1. Tata Uraniu

      Cătăline, categoric am tone de întrebări fără răspuns, iar ideea ta nu e rea deloc, chiar dacă ar însemna să mă adresez unui grup deja foarte restrîns de oameni care sînt în domeniu și înțeleg altfel toate chestiile astea. Întrebarea ta e dincolo de intuiția mea în măsura în care intuiția îmi spune că orice conservare a energiei trebuie să se întîmple, în timp ce tratarea matematică ar zice că cele două unde se anulează.

      Însă, ca să revin la ce mă gîndeam vizavi de întrebarea ta, senzația mea (fără calcule) e că interferența destructivă s-ar întîmpla cu exact două raze care se ciocnesc nas în nas. Caz în care tratarea corpusculară a problemei s-ar impune (adică strict doi fotoni nas în nas). Nu-mi dau seama ce-mi scîrțîie la întrebarea ta, dar sînt destul de sigur de conservarea energiei, drept care suspectez că ceva ne lipsește pentru a da răspunsul corect. Pe de altă parte, laserii, oricît de coerentă ar fi lumina pe care o generează, au dimensiuni finite ale razelor produse și astfel ar duce la patternuri mai complicate decît doar interferență destructivă. Am trimis deja întrebarea unui prieten care e specializat pe asta și e într-un colectiv întreg de oameni care se joacă cu optica, aștept de la ei un răspuns mai tehnic.
      Cît despre mine, pe moment mă dau bătut. Da’ o să mai revenim la întrebarea asta, e pera interesantă ca să nu aflăm și noi wtf se întîmplă în cutia aia.

  36. Tata Uraniu

    Uite ce-am găsit, tre’ să citesc umpic mai în detaliu, dar pare un început de răspuns:
    http://skullsinthestars.com/2010/04/07/wave-interference-where-does-the-energy-go/

  37. Tata Uraniu

    http://www.phy.ntnu.edu.tw/ntnujava/index.php?topic=19
    http://en.wikipedia.org/wiki/Standing_wave
    Uite încă două linkuri, care mă duc cu gîndul la faptul că ecuațiile scrise de tine au un semn șui, și că de fapt se formează unde staționare. Adică taman acolo unde se întîlnesc undele va fi mereu zero intensitate, dar în rest nu mai e la fel. Greșesc linkurile astea undeva?

  38. Tata Uraniu

    Îmi dau seama că adevărul (constatat la țopăiala din site în site) e că am uitat enorm de multă matematică asociată fizicii. Stăteam și mă întrebam de ce se scrie unda într-un anumit fel… E grav, ne ramolim! 😆

    1. Mostrofontz

      “Ne” in ultima propozitie are legatura cu pluralul regal, nu-i asa? 😉

      1. Tata Uraniu

        😆 Eh, doar n-o să mă lăsați singur, acum…

  39. cristi

    Buna ziua,

    Am doua intrebari la care vreau sa aflu un raspuns, si nu am stiut unde e sectiunea de “intrebari de la cititori” asa ca scriu aici.
    Pentru ca imi place sa spal rufe (nu radeti! 🙂 ), intrebarile sunt din domeniul “rufariilor”.

    1. De ce/cum de se usuca rufele inghetate? Ele ingheata pe blcon dar totusi se usuca…
    Imi dau seama ca umiditatea din aer e mai scazuta pe ger, dar totusi cum face apa sa paraseasca rufa?

    2. Daca umplu o galeata de apa, in ea pot inmuia doua hanorce -> si apa pe care o pierd din vas este MULT mai putina decat volumul acestor haine (chiar daca scot aerul din ele cu o punga care permite vidarea).
    Mi se pare asta sau e pe bune? Daca lichidele nu sunt compresibile, cum pot baga intr-o galeata 10 litri de apa si doua hanorace? 🙂

    Multumesc!

    1. Tata Uraniu

      Bună! La ambele, răspunsurile sînt simple:
      1. Uscarea rufelor are de-a face cu evaporarea apei din ele. Iar evaporarea are muuult mai mult e a face cu viteza vîntului la suprafața hainelor decît cu căldura. Deci, dacă bate vîntul, se evaporă mai rapid apa, iar hainele se usucă. Cînd îngheață și le bagi în interior vei vedea că mai sînt încă ude. dar foarte puțin.
      2. Nu știu cum videzi tu hanoracele, dar, în principiu, ele au foarte multe “găuri”. Adică spații goale. În care intră apa cînd le înmoi, înlocuind aerul. Deci, de fapt, volumul real de apă pierdută e egal cu volumul REAL al hanoracelor (fără aer). Dacă tu ai cum să scoți tot aerul din ele, vei vedea că tot atîta pierzi.

  40. dicanel

    Întrebare: dacă fotonul nu are masă, de ce traiectoria luminii este, totuși, modificată de corpurile cerești cu masă mare ?

    1. Tata Uraniu

      Fotonul nu are masă de repaos. Dar energia unui foton este E=hf (f e frecvența). Și, conform teoriei speciale a relativității, E=mc^2. Deci se poate calcula o masă de mișcare a fotonului, cu atît mai mare cu cît frecvența lui este mai mare. Prin urmare, este afectat gravitațional. Deci traiectoria lui este curbată de masele mari, energia lui scade cînd încearcă să scape dintr-un cîmp gravitațional (îi scade frecvența) iar în cazul cîmpului gravitațional al unei găuri negre, frecvența îi scade pînă la zero, deci dispare, deci nu scapă din cîmpul gravitațional.

  41. Bogdanescu

    Buna ziua,
    Tată Uraniule, am o intrebare: ochelarii de soare, au lentile POLARIZATE sau POLARIZANTE?
    Și mai pe intelesul contabililor cu ochelari: CE E AIA POLARIZARE?

    Mulțumesc!

    p.s. : De ce nu faci o sectiune gen: loc de dat cu întrebarea? 😀

    Multumesc din nou! 🙂

  42. Tata Uraniu

    Bună, Bogdănescule.
    Ochelarii au lentile polarizante. Și pentru contabilii cu ochelari, uite aicișa:
    https://www.sciencefriction.ro/2013/04/01/soare-poti-uita-pietre/
    Povestesc aici ce înseamnă și polarizarea, chiar în particular a ochelarilor POLARIZANȚI. 😀
    Dacă nu e suficient de clar, revino și revin și eu.

    PS: întrebările pot fi puse oriunde, dacă n-am apucat încă să acopăr subiectul, le răspund la “mapamondul întreabă…”

    1. Bogdanescu

      Cum să nu fie clar. Stai să pun ochelarii de vedere (helio) ca să văd mai bine.

      Multumesc.

      Dar stai… ochelarii HELIO… ce au de-și inchid culoarea la lumină? 😀

      Multumesc inca o dată! 🙂

      1. Tata Uraniu

        :)) ăia helio se cheamă, de fapt, cu fotocromie. Iar șpilul e simplu și seamănă cu principiul pe care se făceau fotografiile: în lentile există clorat de argint sau (dacă sînt din plastic) niște materiale organice, care la radiație UV se întunecă (de fapt, își schimbă culoarea). Proprietatea se cheamă fotocromie și spune, de fapt, că supus radiației (în cazul ăsta, electromagnetice) un compus își modifică dramatic absorbția luminii (adică absoarbe mai mult, deci apare mai negru), iar procesul e reversibil. Deci, în absența UV, materialul revine la starea inițială.

  43. Bogdanescu

    Mulțumesc.

    O să rețin explicația și o să o dau mai departe. Cu arătarea sursei, firește! 🙂

  44. Gina

    Salut Tata Uraniu,
    Am o intrebare: de ce iarna nu tuna si fulgera? sau daca da, de ce nu se aude/vede?
    Thanks

    1. Tata Uraniu

      O să răspund şi la astea. există o logică. Doar că n-apuc chiar acum. dar promit să revin. 😀

    2. Io

      Iti pot da doar un raspuns de montaniard ce ma aflu. Tuna si fulgera si iarna, mi s-a intimplat deseori, ultima oara pe 31 decembrie 2009, pe ninsoare (!). Majoritatea descarcarilor electrice au loc in atmosfera asta indiferent vara/iarna (intre nori incarcati electric), descarcarile intre nori si pamint fiind cam 30%.
      Inclin sa cred ca iarna descarcarile sint mai rare totusi (la latitudinea noastra) din cauza umiditatii crescute a aerului. Cu alte cuvinte zone diferite (nori diferiti) n-ar apuca sa se incarce electric suficient de mult

  45. Bogdan

    Te salut, Tată Uraniu!
    O intrebare nu-mi dă pace.
    Ce e mai ușor: de tras sau de împins? 🙄

    Mulțumesc!

    1. Tata Uraniu

      Servus, Bogdane! Eu tind să răspund, direct, fără cercetări, că de împins. Iar asta dintr-un motiv simplu: muşchiul triceps (care împinge) e cam de două ori mai mare decît bicepsul (care trage). Da’ aştept păreri mai competente.

  46. Bogdan

    Mulțumesc! 🙂

    O să țin minte.

    Că vine perioada de cules la vie – acușica – și e de dat la teasc. Și e nevoie și de BRAIN nu doar de MUSCLE!
    Părerea mea! 😀

  47. Iulian Vasile Voiculescu

    Tata Uraniu, multumesc pentru placuta plimbare prin Univers.
    Nu stiu daca ai vazut asta, dar sigur iti va face placere sa o (re?) vezi:
    https://www.youtube.com/watch?v=ZlfIVEy_YOA
    Cu stima.
    Iulian

  48. RobotuDeServiciu

    Fontul ARIAL + Linux nu se pupă (mă refer la “sh”/ș și “tz”/ț)… corpul literei apare deformat… poate ceva mai user-friendly și pentru pinguini?

    1. Tata Uraniu

      soon, we love penguins. 😀

      1. RobotuDeServiciu

        … and penguins love you…

  49. Ella

    Tata Uraniu,

    Se împart premiile Nobel și am intrat pe aici să văd ceva explicații pentru neuronul meu blond, dar văd că n-ai mai scris de ceva timp :(. Sper că e doar o lipsă de timp pentru blog.

Leave a Reply to Ionut Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450