«

»

Sep 02 2014

Am produs dioxidul de carbon. Cum îl preparăm?

frunza*Vă place Star Trek, nu? Hai, lăsaţi vrăjeala, ştiu că vă place. Era o întrebare retorică. Aveam nevoie de o miniintroducere despre zboruri spaţiale. Pentru că, indiferent cum şi cînd se va întîmpla să călătorim spre alte stele, un lucru e sigur: navele viitorului vor avea nevoie de iarbă. Nu la marijuana mă refer, deşi şi asta e o idee bună, ci la ceva cu frunze. Ca să putem călători ani, poate generaţii, va fi nevoie de ceva ieftin şi sigur care să transforme dioxidul de carbon în oxigen. Şi ce e mai ieftin ca frunzele, nu? Dar plantele ar putea avea o problemă cu lipsa gravitaţiei. Deocamdată n-avem habar cum ar reacţiona, dar avem deja o soluţie care ocoleşte chestia asta. Şi anume, frunzele artificiale! Pentru prima dată (dar nu în România, ci în Marea Britanie, of course) un student la, haha, Colegiul Regal de Arte a făcut o frunză artificială. Care, la fel ca frunzele reale, foloseşte lumină solară, apă şi dioxid de carbon şi generează oxigen. Frunzele artificiale au cloroplaste extrase din frunze reale, aflate în suspensie într-o proteină care se găseşte în mătase. Acum, să nu vă imaginaţi că frunzele astea ar fi utile doar în spaţiu.

Aici, jos, încă nu ştiu la ce ar putea fi folosite frunzele astea. M-am gîndit atent şi nu cred că se pot fuma.

Sursa.

*Dar dioxidul de carbon mai poate fi folosit şi pentru a face alte chestii. De exemplu, combustibil. Iar asta ar fi util chiar aici, pe Pămînt. Ideea e simplă: se amestecă dioxid de carbon cu hidrogen iar pe partea ailaltă ies metanol şi apă. Dar execuţia nu mai e la fel de simplă. Pentru ca asta să se întîmple, e nevoie de un catalizator, în prezenţa căruia dioxidul de carbon, altfel destul de inert, să vrea să participe la reacţie. Cercetătorii americani de Brookhaven National Laboratory (al Ministerului lor al Energiei) s-au tot 17050261-different-images-of-alcohol-set-isolated--beer-martini-cola-champagne-wine-whiskey-juicejucat cu diverşi catalizatori şi au găsit unul (de fapt, un amestec) revoluţionar: transformă dioxidul de carbon în metanol de peste o mie de ori mai repede decît un catalizator obişnuit de cupru. Şi de vreo nouăzeci de ori mai repede decît un catalizator destul de comun din cupru şi oxid de zinc. Şi uite aşa, am făcut rost şi de sursă de apă pentru frunzele de mai sus. Tot ce ne mai trebuie e hidrogen. Iar ăsta e realmente peste tot în Univers. Şi vreţi un bonus? Dacă au reuşit să facă metanol, ar trebui să fie relativ uşor pentru cercetători să facă etanol, în acelaşi fel. Cum, nu ştiţi ce-i aia? Degeaba aţi trecut prin şcoală: etanolul e foarte bun şi util în spaţiu. I se mai spune alcool etilic şi e ingredientul principal în bere, vin sau orice tărie.

Sursa.

Text apărut în Caţavencii din 6 august 2014.

16 comments

1 ping

Skip to comment form

  1. Lt. Commander Data

    din ce-mi amintesc legatura dintre Picard si etanol e ca dansul avea pe pamant un frate ce se ocupa de viticultura… si avea vinuri din alea sofisticate dupa an si zona…

    dar se poate sa ma fi lasat memoria pozitronica…

    1. Tata Uraniu

      aaah, ce drăguţ! Io nu-mi aduc aminte detaliul ăsta, da’ îl cheamă Picard, deci o legătură cu vreo vinărie tre’ să existe. 🙂

  2. Osim

    Important este ce costuri sunt de productie. Daca este mai scump decat litrul de benzina ne bucuram degeaba, si cautam in continuare solutia energetica a viitorului !

  3. Mihai

    uite aici o idee de nobel… un motor care consuma dioxid de carbon si elimina apa si alt motor care consuma apa si elimina dioxid de carbon. le vinzi 50/50 si ai rezolvat problema :).

  4. Mirona & The Gang

    Total off topic: am patru porcusori de guineea botezati dupa personaje din Star Trek. Deci mi-ai atras atentia cu poza aia cu Picard. 😀

    1. Tata Uraniu

      awww 😀

  5. Mata Hari

    Reactionez si eu dupa un an, ca o buna ardeleanca ce ma aflu 😀 . Bine, am scuza ca abia acum am ajuns prin galaxia asta. Deci intrebarea e urmatoarea: imi iau eu nava spatiala, purced in calatorii cu viteze superluminice (of course), am o gramada de frunze ( naturale sau artificiale) pe care le ingrijesc cu dragoste, le ud, le cant balade folk si le furnizez propriul meu dioxid de carbon…pana aici e simplu…dar lumina solara de unde o iau, in vidul interstelar ?!? 😯

    1. Tata Uraniu

      😀 Frumos din partea ta să le cînți balade folk. Da’ de lumină solarâ n-au nevoie. Adică nu solară. Pentru ele un foton e un foton, indiferent de unde vine. Deci dacă ai niște lumini deasupra lor, e suficient. Mai ales că luminile le poți customiza să fie pe frecvențele de absorbție maximă a clorofilelor, adică roșu și albastru. Energia pentru luminile alea o iei din motoare. care merg cu energie fie de la vreo stea, fie din fisiune sau mai știu eu cum ai tu acolo, în nava ta.:)

  6. Mata Hari

    Nava mea absoarbe energia direct din campul punctului zero, asta am rezolvat-o. Si teoretic ai dreptate, un foton e un foton, dar practic…practic unii fotoni sunt mai egali decat altii 😀 ( ca si oamenii). Iti propun o experienta simpla, ia doua plante gemene, care va sa zica cu ADN si metabolism identic, pune una in pivnita, cu o lumina deasupra capului ei, si una in gradina. Ce crezi, care din ele o sa fie mai fericita si mai sanatosa, si care mai depresiva si mai anemica? E ca si cu absorbtia calciului, de ex, Ca e tot Ca, dar una e sa-l iei din lactate si alta din fructe. No vezi, de aia vreau eu musai un Soare pt plantele mele, nu-mi ramane decat sa fac unul mic mic si sa-l leg de nava, ca un catel in lesa 😀 Sau daca ai o idee mai buna…?!? 🙄

  7. Tata Uraniu

    Păi, planta din pivniță nu de fotoni suferă, ci de aer și vînt și temperaturi și alte alea… pentru că âștia care cresc plante hidroponic, cu lumini artificiale, le cresc bine mersi. Iar cu calciul e adevărat pentru că fructele mai bagă și niște adjuvanți, îmi închipui…
    Oricum, soluția cu legatul Soarelui ca un cățel s-ar putea să-ți aducă dezaprobarea organizației PETA pentru stele, că șuguți sorișorul. 🙂 nici așa nu-i bine.

  8. Mata Hari

    Nu sugutz nici un Sorisor, il prind intr-un camp de forta, n-are nimic. Ii scriu si poezii daca vrea. El numai sa-si faca treaba lui de Soare, e tot ce-i cer. Dar chestia aia cu fotonii tot imi sta pe creier…Vezi tu, Tata Uraniu, la organismele vii exista o chestie care se cheama biodisponibilitate. Adica acelasi element sau compus chimic se absoarbe diferit din surse diferite. Exista o “preferinta” a organismului pt anumite surse. E valabil la Ca, la Fe, la vitamine, etc. Si, tot la organismele vii, e valabil si pt fotoni. De ex tu, ca sa fabrici vitamina D, ai nevoie de Soare ( pe langa sursele alimentare, limitate). Ei, pot sa te asigur ca degeaba stai la lumina becului, a lumanarilor sau a focului din semineu, daca nu te vede Soarele, vitamina ta D o sa ajunga la valori dezastruoase. Cam asa imi inchipui eu ca se intampla si cu plantele. Bine, nu am studiat problema in detaliu, dar ceva nu-mi suna bine aici…solutia cu becul tot nu ma satisface, e acceptabila dar nu ideala. No hai, ca trebuie s-o rezolvam, de asta depinde succesul calatoriilor intergalactice, ce naiba…Si eu vreau o gradina adevarata pe nava, ca nu ma satisface nici sintetizatorul de hrana de pe Enterprise. Eu sunt convinsa ca Picard avea el niste sticle de vin aduse de pe Pamant….

    1. Tata Uraniu

      😀
      Să știi că un foton e un foton e un foton. Ai dreptate: dacă stai la bec, la lumînări sau la șemineu nu faci vitamina D pentru că e nevoie de radiații UV pentru asta. Dacă stai la solar, sintetizezi vitamina D. Nu e OK pentru piele, da’ sintetizezi vitamina D. 🙂
      M-ai făcut curios, și m-am uitat umpic, biodisponibilitatea e altă chestie, nu are a face din ce am găsit eu cu sursele unei substanțe. Și cum spuneam mai sus, din ce știu eu absorbția de vitamine, de minerale etc se face mai bine cînd le iei natural pentru că plantele au și alte chestii adjuvante, catalizatoare cum ar fi. Crede-mă, dacă ai face un bec exact cu spectrul solar și cu intensitatea de la Soare (asta e întotdeauna mai mare decît becurile din culturile hidroponice) rezultatul ar fi exact același. Nu au ABSOLUT NIMIC în plus fotonii ăia care vin de la Soare, pe cuvînt!

  9. Mata Hari

    Pai vezi, ASTA e raspunsul!!! Gata, m-ai lamurit, imi trebuie un bec cu spectrul si intensitatea Soarelui 😀 ! Acum e mult mai clar, multam! Iar cu biodisponibilitatea am simplificat-o eu la maxim, da, mai complicat spus e vorba de proportia dintr-un element care e extrasa, absorbita,fixata, transportata, distribuita, depozitata, metabolizata si excretata. Iar toate astea depind atat de sursa “furnizoare”, cat si de organismul receptor ( de specie, dar si de fiecare individ in parte!) . Biologia e o stiinta complexa si inexacta ( raportat la fizica, chimie si matematica), adica are prea multe variabile ca sa o poti inchide in ecuatii. . Deci ideea era ( simplificand din nou) ca totusi calitatea luminii depinde de sursa, si ca plantele din nava mea vor fi mult mai happy cu un bec care reproduce EXACT spectrul solar! Vezi ce simplu era 😀

    1. Tata Uraniu

      😀
      Păi, deja spectrul e imitat destul de bine, din cîte știu eu. Doar intensitatea mai greu, că s-ar consuma prea multă energie. Da’ să știi că eu aș fi dispus să pariez că plantele de pe nava ta ar fi foarte fericite dacă bercul ar avea două maxime, unde e absorbția maximă a clorofilei A și B, adică unul pe albastru, altul pe roșu. 🙂 Însă experimentul ăsta s-o face cînd ne mutăm spre alte stele, cred.

  10. Mata Hari

    Bine! Care realizeaza prima data experimentul, il tine la curent si pe celalalt, vrei? 😀

    1. Tata Uraniu

      Deal! 😀

  1. Lecturile zilei. Linkuri de citit (sambata) - Dan PopaDan Popa

    […] Am produs dioxidul de carbon. Cum îl preparăm? […]

Leave a Reply to Tata Uraniu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450