«

»

Jul 28 2014

Poveşti destul de nemuritoare

E vară, e cald, despre ce să vorbim pe vremea asta dacă nu (din nou!) despre încălzirea globală? De data asta, ne legăm de nişte mituri care circulă cu insistenţă. Nu sînt adevărate (d-aia sînt mituri) dar circulă intens, mai ales printre cei care nu cred în “aiureala asta cu încălzirea” sau primesc suficient de mulţi bani de la corporaţii pentru a nu crede. La senatorii republicani din America mă refer.

Primul şi cel mai comun mit e că n-are cum să fie încălzire globală, că, uite, e destul de frig şi ploios, cu ultimele două ierni deosebit de geroase, şi în Europa şi în America. Da, aşa-i. Au fost ierni mai friguroase. Dar asta – o să rîdeţi – e şi din cauza încălzirii globale. De fapt, este o diferenţă uriaşă între vreme şi climă. Vremea e compusă din manifestările zilnice: ploaie, furtuni, arşiţă etc. şi presupune predicţii pe 5-10 zile. Clima e media “vremurilor” pe termen foarte lung: peste treizeci de ani. Topirea gheţurilor arctice a dus, spun unii cercetători, la oscilaţii mai mari în curentul de mare altitudine Jet Stream, iar asta a făcut ca aerul rece polar să coboare mai mult în sud, peste Europa şi America, provocînd tocmai iernile astea mai nasoale. Pe de altă parte, o temperatură mai mare în medie duce şi la apariţia fluctuaţiilor locale extreme, ceea ce face şi ca tornadele, uraganele, furtunile să fie mai intense. Şi de aia cade mai des grindina, vînturile sînt mult mai tari, iar în jurul Bucureştiului apar tot mai des fenomene prin care se declanşează cîte “o extorsiune al unui degajament” sau, mai pe limba noastră, cîte o tornadă.

Faptul că mai apar El Niño şi La Niña sau cîte o erupţie vulcanică şi mai răcesc niţel atmosfera nu înseamnă că lucrurile nu stau nasol. Ca să vă convingeţi, uite, poza asta face cît o mie de cuvinte.

sciencefriction 140702

ponta barcaEste un grafic cu creşterea temperaturi medii a apei oceanelor în ultimii o sută treizeci şi ceva de ani. Să vă traduc: apa mai caldă a oceanelor înseamnă şi că gheţarii se topesc mai repede (după cum sigur aţi auzit), şi că nivelul oceanelor creşte (ştiaţi că aproape 10% din populaţia Terrei trăieşte în zonele de coastă, la altitudini de cel mult zece metri faţă de nivelul mării?), şi că toţi curenţii marini, cum ar fi Gulf Stream-ul, se modifică dramatic, pînă la o posibilă oprire, afectînd viaţa în întregul ei. Pe bune, e de rău, şi cu cît sîntem mai bine informaţi, cu au nepoţii noştri şanse mai mari să nu trăiască într-o distopie postapocaliptică. Şi nu mi-o băgaţi pe aia cu “după noi, potopul. Că deja este “peste noi, potopul”. Mă rog, unii au bărci pneumatice trase de soldaţi. Dar restul?

(va urma)

Text apărut în Caţavencii din 2 iulie 2014.

13 comments

Skip to comment form

  1. Alin R.

    Dacă tot tot combatem mituri and stuff, nu merită început cu faptul că de ceva vreme oamenii de știință nu mai folosesc oficial termenul de ”încălzire globală” pentru a numi fenomenul, ci pe cel de ”schimbare climaterică”(sau cum pana mea o fi traducere mai corectă)?

    1. Tata Uraniu

      Păi, nu prea ai dreptate. În primul rînd, modificările climaterice sînt provocate de încălzirea globală. Nimeni nu renunţă la termenul ăsta, dintre oamenii de ştiinţă, pentru că descrie foarte exact situaţia. Clima se încălzeşte. Modificările climatice sînt mai degrabă o denumire mai descriptivă pentru public. Încălzirea globală duce, printre altele, la topirea gheţurilor arctice, adică diluarea apei oceanelor. Modificarea către nord a salinităţii duce la densităţi diferite în ocean, adică modificarea (pînă la oprirea prezisă) curentului Gulfstream în Atlantic, par egzamplu. Modificarea curentului provoacă schimbări climaterice masive în zonele de coastă în care funcţionează. Pe de altă parte, încălzirea globală duce la modificări uriaşe în circulaţia la mare altitudine a aerului. Asta modifică, de exemplu, jet-stream-ul, ceea ce provoacă nişte oscilaţii mai mari în traieectoria lui. Şi atunci aerul rece de la poli coboară la latitudini mult mai joase, sau aerul cald de la tropice urcă la latitudini mult mai mari. Şi atunci ai ierni super-reci ca în America iarna asta, sau veri ultra-toride cum a fost acum vreo doi în Europa. Pentru a fi mai clar pentru public ce se petrece, se foloseşte şi ăsta, cu modificările climatice. Dar cînd se descrie cauza, este încălzire globalâ. Iar oamenii de ştiinţă îl folosesc pe ăsta pentru cauză, “modificări climatice” pentru efect. Unul dintre efecte.

      1. Alin R.

        ”But temperature change itself isn’t the most severe effect of changing climate. Changes to precipitation patterns and sea level are likely to have much greater human impact than the higher temperatures alone. For this reason, scientific research on climate change encompasses far more than surface temperature change. So “global climate change” is the more scientifically accurate term. Like the Intergovernmental Panel on Climate Change, we’ve chosen to emphasize global climate change on this website, and not global warming.”

        http://www.nasa.gov/topics/earth/features/climate_by_any_other_name.html

  2. Io

    Hm.
    De ce Groenlanda se cheama asa? Ca era verde pe-acolo si se cultivau cereale. Acuma e frig cam atit. Si asta e recent in timp geologic. 200 de ani.
    Romanii cultivau vita de vie cam pe unde e Londra azi. A, si pe unde e Bonn-ul. Iaca vreo 2000 de ani.

    Ghetarii cresc si descresc? Pai asta-i rostul lor, au facut-o si-o vor face intotdeauna. Unii s-au micsorat in ultimii ani, altii au crescut, treaba e bine documentata, zau. Am avut ghetari in Fagaras, Retezat, Parang, Godeanu. Au fost si la New York, grosi de vreo 300m. Recent. Vreo 15 000 de ani. Se termina interglaciarul asta si vor fi iar.

    Carbon in atmosfera? Avem. Ceva, ceva. Niciodata in istoria Pamintului procentajul n-a fost atit de mic. Spre exemplu era mult mai mare in Carbonifer. Sau mai incoace in Cretacic. Ca tot scade el de cind s-a solidificat planeta. Si mureau plantele in cele 2 ere? Pai, nu mureau deloc, le mergea foarte bine, cu asta se hranesc, pacatele mele, cu carbon si nimic altceva. Ca de-asta avem carbuni azi.

    Alte gaze nu generam nici macar cit un vulcan mai mititel. Din care urmarim vreo 30 de citeva decenii. Pai sint peste 2 milioane subacvatici. A erupt in Indonezia unul in primul mileniu. Mica glaciatiune. Atestata istoriceste. A mai facut-o o data unul pe-acolo, Krakatau, da’ mai usurel. Iar scaderi de temperatura medie globala un deceniu.

    A, o sa se aduca aminte de metan. Da, lucru mare, vacile astea, ce sa spun 🙂

  3. Tata Uraniu

    Groenlanda se chema aşa pentru că Erik cel roşu a vrut să atragă colonişti acolo. Relatărle daneze spun clar cît era de frig în zonă.
    Eu încă n-am auzit de UN gheţar care să crească. Am auzit de enorm de mulţi care să scadă.
    Nu zice nimeni că e mult carbon comparativ cu carboniferul. Chestia nu e că e mult sau puţin, ci ce efecte are. Carbonul în atmosferă duce la creşterea temperaturii. Dacă ai dubii despre asta, ai o problemă. În carbonifer, temperatura medie era mult mai mare. Iar plantele erau adaptate pentru asta. Iar cînd răcirea s-a întîmplat, s-a întîmplat extreeeeem de lent. Astfel încît plantele au avut timp (milioane de ani) să se adapteze. Problema reală e că creşterea temperaturii pare să se întîmple, acum, extrem de repede. Iar asta nu permite adaptarea. Dacă-ţi imaginezi că majoritatea speciilor din prezent ar rezista la un climat cu zece grade mai ridicat, te înşeli.
    Despre vulcani, pur şi simplu te înşeli: http://volcanoes.usgs.gov/hazards/gas/climate.php
    În plus, erupţiile vulcanilor au altfel de efecte. de răcire, în principiu.
    Şi mai e o chestie: în carbonifer nu erau oameni, 2/3 dintre ei la ţărmuri, care să fie afectaţi dacă gheaţa era topită şi nivelul mării creştea cu un metru.

    1. Io

      Om bun, iti inteleg punctul de vedere. Si asa cum e bine, pina cind va aparea o teorie testabila si falsificabila pentru toata zarva asta vom sta fiecare pe pozitia lui.

      Doua chestii in privinta raspunsului tau, daca-mi permiti:
      1- nu s-a stabilit o corelatie intre variatia nivelului CO2 din atmosfera si variatia temperaturii. Ce avem azi e un inceput de cunoastere si atit, deocamdata adunam date, interpretam si o sa iasa ceva, cindva, insa interpretarea NOAA imi pare “cherry picking” drept sa-ti spun.
      Pina una alta nu avem o motivatie a scaderii temperaturii medii globale dupa 2010, spre exemplu. Nu stim de ce a scazut sau a fost constanta vreo 8 ani.
      Nu luam in discutie nici Soarele in treaba asta, iar asta chiar ca nu e in regula, nu gasesti?
      2- variatia nivelului oceanului (sa-i spunem transgresiuni si regresiuni marine, te rog) are mai mult de-a face cu ce se intimpla sub scoarta (adica ridicarea si coborirea ei) decit cu cantitatea de apa, sarata ori dulce de pe Pamint. Evolutia geologica recenta a Dobrogei noastre poate fi un bun exemplu in sustinerea afirmatiei mele.

      Vom intelege pina la urma ce si cum pe planeta asta, insa in opinia mea deocamdata sintem departe in privinta asta. 🙂

  4. Tata Uraniu

    Io, ăsta e primul episod dintr-o serie de trei. Întîmplător, tocmai ai picat pe încă două dintre miturile legate de schimbările climatice: cel cu soarele şi ăla cu corelaţiile. Tocmai voi mai scrie, stai prin zonă. Iar consensul oamenilor de ştiinţă pe chestia asta este destul de zdrobitor, vreo 97%. Cît despre variaţia oceanului, pur şi simplu n-ai dreptate, uite: http://en.wikipedia.org/wiki/Current_sea_level_rise.
    vezi ce zic acolo oamenii de ştiinţă. Şi dup-aia explică-mi şi mie ce interes au oamenii ăştia să mintă şi să fabrice dovezi.

    Şi eu sînt convins că vom înţelege Terra, dar, spre deosebire de tine, pe măsură ce citesc mai mult, mă conving tot mai mult că oamenii ăştia se apropie de a înţelege ce se întîmplă, au o idee destul de bună (sigur, cu problemele de rigoare, dar se vor regla) şi, din păcate, predică în pustiu.

  5. Io

    Sigur, te citesc cu placere desi evident ma situez pe o pozitie net diferita in privinta climatului asta de se tot schimba de cind s-a format Pamintul. Sa se schimbe ca asta e treaba lui. E-n regula. Sa vedem daca vom si intelege de ce si mai ales cum s-a schimbat in istoria geologica si eventual daca cumva consecintele industrializarii au vreun rol. Chiar nu cred ca treaba asta e transata. (Asta nu inseamna ca nu voi merge ca in fiecare an sa adun gunoaie in Abruptul Bucegilor). Cred ca sintem la faza de indicii partiale. Sint fizicieni de clasa care se situeaza pe pozitia ta, Krauss, DeGrasse Tyson ca sa-i numesc doar pe ei. Si intre geologi sint destui dar parca lumea e mai sceptica. Parca.

    Nu, nu cred ca cei 97% fabrica dovezi, zau, nu sintem in Palestina Epocii Bronzului ce naiba!
    Mi se pare doar (evident stii conferintele Feynman in care explica el, ca nimeni altul, ca prima oara ghicim, dupa aia facem model, care da predictii pe care le verificam) ei bine, mi se pare ca modelul e insuficient daca nu prost, atita tot.

  6. Tata Uraniu

    De acord cu tine că mai sînt date de adunat. iar modelele mai necesită lucru. Dar nişte mecanisme sînt relativ uşor de înţeles, au sens, şi mai e şi chestia aia pe care o au fizicienii, şi care se cheamă intuiţie. M-aş încrede inclusiv în asta, de-a lungul istoriei s-a dovedit a naibii de utilă. Din ce am apucat eu să citesc pînă acum, modelele pe care se joacă ăştia fac nişte predicţii destul de interesante. Pe de altă parte, mai e o chestie: predicţiile modelelor ăstora sînt foarte sumbre. Dacă modelele se întîmplă să fie adevărate, nu vom putea întoarce rezultatele din loc în multe zeci de mii de ani. Pe cînd dacă n-ar fi adevărat, nu strică absolut cu nimic să fim mai atenţi, să consumăm soare şi vînt în loc de petrol şi alte alea. dar pentru asta e nevoie de finanţare mai mare pentru research. Adică decizie politică, pe undeva.

  7. Io

    Aici da, perfect de acord, finantare pentru cercetare. Asta a adus si va aduce intotdeauna cunoastere si crestere economica. Si iarasi de acord, decizia e politica. Faceau un Texas un accelerator mai puternic decit cel de la Geneva si probabil eram mai departe. Dar au si americanii senatori, deh

  8. Vlad

    Ma doare mintea dupa ce am citit aceste comentarii…..asta pentru ca is foarte prost informat si pentru ca atunci cand incerc sa ma informez ma plictisesc milioanele de data si asa mai departe….Am o intrebare cam stupida dar totusi o sa o adresez….Ce ar trebui sa faca muritorul de rand care ii la fel de neinformat ca mine in asa fel incat sa ajute in vreun fel ????

    1. Tata Uraniu

      Păi, pe persoană fizică nu sînt foarte multe lucruri de impact. Reducerea amprentei de dioxid de carbon s-ar putea face prin a merge mai mult pe jos/cu bicicleta/cu mijloacele de transport în comun. Şi, ca pe vremea lui Ceaşcă, prin reducerea consumului de electricitate. Şi mai poţi să e documentezi şi să hotărăşti pentru tine însuţi dacă e ceva de crezut (eu zic că da, sînt unii care zic că e abureală. mă rog!) şi, dacă te convingi că treaba e nasoală, să începi să le spui şi altora.

    2. Io

      Vlad, pe linga ce-a scris TU ai putea sa-ti pui panouri solare pe casa. Iti micsorezi in felul asta factura la caldura/apa calda. Exista si subsidii guvernamentale pentru asa ceva. Sint zone intregi in care oamenii si-au facut asa ceva, jud. Bistrita e un exemplu bun.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450