«

»

Nov 10 2010

Copiii stelelor

Știți ce s-a întîmplat ieri? Ieri s-a născut Carl Sagan. Mă rog, în 1934, da’ tot pe 9 noiembrie. Mai toată lumea îl știe datorită serialului “Cosmos”. Unii, chiar ca autor al cărții “Contact”, după care s-a făcut filmul ăla cu Jodie Foster. Poate alții, mai pasionați, l-au ținut minte ca inițiator al mesajelor pentru extratereștri transmise pe sondele Pioneer și Voyager (primul mesaj e în imaginea de mai jos, o să mai povestim despre asta). A fost cel mai vocal susținător al programului SETI (și despre asta vom povesti).

Cînd mă gîndesc la Carl Sagan, prima dată îmi sar în minte patru cuvinte: “We are all stardust”. Toți sîntem praf de stele. Este, poate, cea mai frumoasă dintre toate afirmațiile profunde ale oamenilor de știință. Bine, a fost puțin modificată, prin intrarea în folclor. În realitate, Carl Sagan a spus că „We are all starstuff“. Dar, dincolo de poezie, ce-o fi vrut omul să spună?

La nașterea Universului, tot Big Bangul n-a fost în stare să producă decît o cîrcă de spațiu gol, timpul, niște hidrogen (vreo 75%), heliu (aproape 25%) și, de restu’, deuteriu, litiu și beriliu. Cam ca la Revoluția noastră, ia aduceți-vă aminte cîte procente a luat Iliescu în 1990. Dup-aia s-au născut primele stele, din colapsul gravitațional al norilor de hidrogen și heliu. Stelele astea transformă hidrogenul în heliu în inimile lor. După epuizarea hidrogenului, steaua se zdrobește sub propria greutate, presiunea și temperatura cresc masiv în interior și începe arderea heliului pentru a face carbon. Dacă steaua e mică, procesul se oprește aici. După ce își consumă heliul, centrul stelei implodează, iar straturile exterioare sînt aruncate în spațiu și fosta stea intră într-o lungă agonie de pitică albă (Petre Roman e exemplul perfect). Mai toate elementele dintre heliu și carbon au fost produse în astfel de aștri. Dacă toate stelele din Univers ar fi fost mici, ca Soarele, noi n-am fi fost prin zonă să le admirăm. Și dacă după Revoluție am fi rămas doar cu acele multe stele mici de pe umeri, altfel ar fi prezentul. Din fericire, au existat, chiar la prima generație de stele (și încă mai sînt), corpuri cerești foarte mari (precum un Coposu). În care procesul repetat al arderii, în înima lor, a elementelor din ce în ce mai masive continuă, între colapsuri din ce în ce mai dese, pînă ce un astfel de gigant rămîne cu o inimă de fier. Oricît de tare ar fi o astfel de inimă, nu suportă greutatea unei stele atît de masive, așa încît colapsează la rîndul ei. Atunci se întîmplă cel mai spectaculos eveniment din Universul post-Big Bang: supernova. Într-un timp ridicol de mic are loc o explozie de o violență extremă, iar în infernul de acolo se creează toate elementele mai grele ca fierul, care sînt apoi aruncate la viteze uriașe în spațiu. O singură stea devenită supernovă depășește cu mult în strălucire galaxia gazdă, care în medie e alcătuită din sute de miliarde de alte stele. În loc rămîne doar o chestie extrem de masivă și foarte greu de detectat, o „stea neutronică“ (sau stea de neutroni), iar toate elementele proaspăt create își încep lunga călătorie către alte zone ale galaxiei, unde vor intra, mult mai tîrziu, în componența unui nou sistem solar. Viețile stelelor afectează astfel, în mod direct,  existența noastră. Practic, toți atomii din corpurile noastre au fost creați în ultima respirație a unei stele care murea, acum multe miliarde de ani. Nu v-ați fi așteptat la o legătură așa de strînsă între legea morală din noi și cerul înstelat de deasupra noastră, eh?

18 comments

Skip to comment form

  1. ilaura

    adevarata poezie cosmogonia asta stiintifica

    moby zicea prin 2002 ca “we are all made of stars”
    asta dupa ce cu multi ani in urma joni mitchell canta ceva mai frumos “we are stardust, we are golden, and we’ve got to get ourselves back to the garden”

    1. Tata Uraniu

      Îl știu pe-al lui Joni. Din cîte știu eu, Joni Mitchell spunea asta chiar apropo de spusele lui Sagan. Și da, cineva spunea mai demult că natura și-a păstrat unele dintre cele mai faine poezii pentru microscop și telescop.

  2. Simona Tache

    N-am înţeles nimic, da’ sună frumos aia cu “suntem praf de stele”, deşi, pentru români, ar fi fost suficient şi un simplu “suntem praf”.
    Si be) supernova nu era o maşină? 🙄

  3. Tata Uraniu

    Fusese și Nova. care-i o supernovă, da’ mult mai mică. Mă întreb cînd o să se facă o mașină care să se cheme “Bang”. “Big Bang”. Ceva îmi spune că n-o s-o facă nimeni, că au mai încercat americanii să vîndă, parcă, un Ford Nova prin America de Sud și nu s-au prins că “No va” înseamnă, evident, “nu merge”. Duh.

  4. Roberto

    Hr Inq Ht Ben

  5. Tata Uraniu

    Say, what? Frate, înjură-ne în limbi de circulație mondială, wtf…:D

  6. Roberto

    e timpul sa punem toti mina sa invatam lincos.

  7. Tata Uraniu

    Da’ pînă atunci, n-ar strica o traducere, pentru noi, plebeii.

  8. Roberto

    fiinta r ii spune fiintei t: bun (bine) – asta ar fi traducerea.
    intii a fost lancelot hogben care a inventat astraglossa, hans freundenthal a preluat ideea si prin ’60 a dezvoltat lincos, ambele fiind limbaje matematic-logice construite artificial. se vroiau limbi universale cu scopul de a comunica cu eventualii extraterestri.
    intii s-au folosit structuri din lincos prin anii ’70 in cadrul programului arecibo, iar trasmisie completa in lincos s-a facut la sfirsitul anilor ’90 i9n cadrul misiunii “call messenger i”.
    exista ipoteza sapir-whorf conform careia e improbabila comunicarea cu alte fiinte extraterestre aflate in alte lumi de experiente. se discuta daca in spatele afirmatiilor matematice sta experienta culturala si de cite exemple matematice ar fi nevoie pentru o fiinta din alta lume de experienta ca sa priceapa afirmatiile formulate de cineva cu un backround de alta lume de experienta.
    astea aveau legatura cu carl sagan si seti.

  9. Tata Uraniu

    Aaa, am înțeles. Nimic. 😀 las’ că și de SETI o să vorbim zilele astea. Și acolo să te văd. Auzi, da’ dacă ființele astea nu văd hîrîielile alea de le-ai scris tu acolo, cum înțeleg ce-ai vrut să spui?

  10. Roberto

    🙂 intii de toate a fost o gluma, nu sint de parere ca lincos aduce ceva si nu mi-am propus sa popularizez binevoitor lincos sau altceva de felul asta. o gluma si atit.
    astraglossa si lincos intra in sfera mea de interes profesional din cu totul alte motive, nu are nici o legatura cu extraterestrii. in ce priveste comunicarea cu eventualii extraterestri e un subiect care ma lasa rece, mai mult de atita, sint uimit de aroganta unora de avrea sa comunice cu fiinte de pe alte planete cit timp noi nu reusim sa comunicam rezonabil nici intre noi aici pe pamint fratzioare.

  11. Tata Uraniu

    🙂 well said. Deși îi înțeleg și pe ăia de caută să vorbească cu ET. Că nu-i ascultă nimeni aicișa, pe Pămînt…

    1. paul

      ba iasculta: sas culta telefoanele.

  12. badmf

    seti vine de la search for extra-terrestrial intercorse?

  13. Tata Uraniu

    Nu. De la Search for Extra-Terrestrial IntercoUrse. 8)

  14. badmf

    😆 pardon my typo. we are nothing but star-lust

  15. paul

    domle, se chinuie stelele sa incropeasca neste elemente mai grele (si stelele si elementele) si omule, pardon omu le sparge (la nucleu). pai e corect? sunt elemente contrafacute, nu?? americiciu, coperniciu… estraterestri cu caru mare pin cosmos: stiiicle goale cumparaaam, stiiiicle goaaale cumparaaam. cumparam siliciu.

Leave a Reply to Roberto Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450