Premiul Nobel în Chimie pe 2016

Academia Regală de Științe a Suediei a anunțat premianții Nobel în Chimie. Iar sînt trei, dar împart premiul în mod egal: Jean-Pierre Sauvage (University of Strasbourg), Sir J. Fraser Stoddard (Northwestern University) și Bernard L. Feringa (University of Groningen). Iar anunțul are zero spectaculozitate în el: “pentru designul și sinteza mașinilor moleculare”.

Și totuși, ce au făcut oamenii ăștia trei este absolut incredibil! Au luat atomi și molecule și le-au îmbinat în fel și chip astfel încît, atunci cînd adăugăm energie, micile molecule create astfel execută mișcări controlabile și sînt capabile să îndeplinească diverse sarcini.

Totul a plecat de la un prim pas, ca orice călătorie, în 1983. Cînd Jean-Pierre Sauvage a reușit să îmbine două molecule circulare precum zalele unui lanț. (E o moleculă nouă, căreia i se spune catenană – catenane în engleză, dar n-am găsit traducerea în română, cred că tocmai am introdus un nou cuvînt în dicționar.) În mod normal, moleculele sînt formate din atomi legați prin legături covalente, în care împart electroni, dar în catenane legăturile sînt mecanice, mai libere. Și exact asta e nevoie pentru ca diversele părți să se poată mișca una față de alta, ca într-un motor.

Pasul următor a fost făcut de Sir-ul de mai sus, Stoddard, care a inventat rotaxanul (sau rotaxana?). Rotaxanul e o moleculă în care un inel se învîrte pe un ax.

Iar Bernard Feringa este primul om care a făcut un motor molecular. Și folosind motoare moleculare a reușit să rotească un cilindru de sticlă de 10.000 de ori mai mare! Aaa, da, și a inventat și o nanomașină.

Comitetul Nobel spune că, în termeni de dezvoltare, motorul molecular este astăzi unde era motorul electric în 1830, “cînd oamenii de știință prezentau diverse discuri și manivele rotitoare, fără să realizeze că ele vor duce la trenuri electrice, mașini de spălat, ventilatoare și procesoare alimentare”. Deocamdată am doar două cuvinte: aplicații medicale. Dar sînt sigur că sînt doar primele.

Motorașele astea moleculare sînt de o mie de ori mai mici decît un fir de păr. Dar reușiți să întrezăriți cît de uriaș le este viitorul?

Toate imaginile au fost luate de aici, unde mai sînt unele, și mai faine, și unde este descrisă în modul “popularizare” aventura celor trei, în mai mult detaliu. Pentru că au făcut și lifturi moleculare, și trifoi, inele borromeane (citiți, ca să vedeți ce-s alea!) și nodul lui Solomon – toate moleculare.

Iar in linkurile următoare aflați despre Nobelul pentru Medicină și despre cel pentru Fizică pe 2016.