«

»

Jan 16 2017

Eminescu și astronomia

Ieri a fost ziua lui Eminescu. Bine, a fost și duminică, deci vin abia azi să vă povestesc despre legăturile poetului cu astronomia. Normal, cea mai cunoscută e “La steaua”, toți am auzit cum Eminescu l-a precedat cu cîteva decenii pe Einstein, vorbind așa frumos de relativitate, viteza luminii, spațiu și timp, mă rog, chestii profunde. Da, chiar sînt chestii profunde, iar adevărul este că, în timpul studiilor la Berlin, pe lîngă istorie și politică, Eminescu a studiat și astronomia. Ideile din “La steaua” circulau în lumea științifică a vremii, nu le-a inventat Eminescu. Einstein le-a înțeles cel mai adînc și a ajuns să le descrie în ecuații. Dar faptul că Eminescu era în stare să le înțeleagă și să le pună așa fain în versuri mă convinge că poetul era, probabil, printre cei mai instruiți și iluminați intelectuali din România acelor ani. Iar istoria ne-a arătat că a păstrat titlul multe decenii. :)

În 1971, i s-a făcut o primă onoare: un asteroid descoperit la Mount Palomar, în California, a fost botezat cu numele lui, 9495 Eminescu. Uite, aici găsiți o grămadă de detalii tehnice despre orbita planetei minore, ba chiar și un soi de sketch interactiv al orbitei. Eu m-am jucat cu el, fără să înțeleg mare lucru, dar măcar e distractiv.

Recent, Eminescu a mai primit cadou și un crater pe Mercur, în urma observațiilor misiunii Messenger, în 2008. Aici

este și primul comunicat făcut public odată cu imaginea craterului:

“Craterul a fost numit în onoarea lui Mihai Eminescu, un poet realizat și influent, care este considerat și astăzi poetul național al României. Echipa Messenger a propus acest nume Uniunii Astronomice Internaționale, autoritatea care dă oficial numele caracteristicilor de suprafață ale corpurilor planetare.

Craterul Eminescu are 125 de kilometri în diamentru[…]. Imaginea prezentată aici a fost capturată pe 14 ianuarie 2008 cu ajutorul lui Mercury Dual Imaging System (MDIS) și prezintă o porțiune din suprafața planetei Mercur nevăzută anterior zborului istoric al lui Messenger.”

Și uite și craterul: e ăla mare, care are un inel-vîrf în mijloc, format în urma impactului. E tinerel, nu are multe cratere suprapuse pe deasupra.

Sursa: http://photojournal.jpl.nasa.gov/catalog/PIA10610

Gata! V-am spus legăturile lui Eminescu cu astronomia. Deci, dacă dă romantismul peste voi, acum puteți amesteca și stelele, și pe poetul național în aceeași vrăjeală, poftim!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: