«

»

Aug 25 2016

De ce sînt oceanele sărate?

160825 ocean beachM-au întrebat treaba asta niște prieteni acum ceva timp, și mi-am jurat în barbă să nu las să treacă vara pînă să răspund la întrebarea asta, cît încă mai sînt oamenii în vacanțe și au șanse mari să mai ia un gît de apă în timp ce se aruncă în mare și strigă, ca grecii antici, “thalassa, thalassa!”. (Asta cu aruncatul în mare și “thalassa” e un fix mai vechi de-al meu.)

Deci, de ce e marea sărată? De fapt, mai toată apa de pe Terra, vreo 97%, e sărată, și e multă apă pe Terra. Umblă vorba că, dacă am scoate toată sarea din oceane și am împrăștia-o în mod egal pe suprafața Pămîntului, ne-am trezi cu un strat de peste 150 de metri grosime! Un bloc de 50 de etaje, sau un teren și jumătate de fotbal (pus în picioare, duh!).

De unde atîta sare? Răspunsul e mai simplu decît credeți: din rocile de pe uscat. Iar motorul de sare este ăla despre care ați tot învățat în generală, circuitul apei în natură.

160825 eroziuneSă explicăm: ploaia care ne pică în cap are și niște dioxid de carbon dizolvat în ea, din atmosferă. Dioxidul ăla de carbon, împreună cu apa, formează acid carbonic, așa încît ploaia e puțin acidă. Picînd de sus, ploaia produce eroziune a rocilor, iar acidul carbonic le descompune chimic. Din reacții rezultă săruri și minerale, care sînt cărate de apă, hăăăt, pînă la oceane, în formă de ioni.

Cei mai frecvenți ioni din apă sînt clorul și sodiul, împreună reprezintă peste 90% din toți ionii dizolvați în apa de mare. Ăștia sînt unul ion pozitiv, unul negativ, așadar cînd se întîlnesc fac NaCl, clorură de sodiu, pe care noi o știm și sub numele de scenă de “sare”.

160825 hidrotermalCa să fim cinstiți, uscatul nu este singura sursă de sare din oceane. O contribuție mai vine din vulcanismul subacvatic și din izvoarele hidrotermale din zona riftului atlantic: apa oceanului se strecoară în roci, este înfierbîntată, dizolvă ioni și este evacuată prin hidrotermali. Și la vulcanismul submarin, lucrurile stau la fel: apa reacționează cu roca fierbinte și dizolvă mineralele din ea.

Oricum, așa cum spuneam, uscatul este sursa majoră de sare din oceane. Anual rîurile depun în apa mărilor peste 4 milioane de tone de sare. Și asta, în ciuda faptului că apa rîurilor este foarte puțin sărată: concentrația de sare din apele curgătoare este de vreo 200 de ori mai mică decît cea marină (care, apropo, e de vreo 3,5%).

Salinitatea oceanelor nu este deloc constantă, după cum poate ați remarcat la diversele mări unde ați ajuns. De exemplu, spre poli apa este mult mai puțin sărată, din cauza vastei cantități de gheață dulce care ajunge în oceane. În același timp, în zonele tropicale procesul de evaporare nu este compensat de ploi, așadar se pierde apă din ocean, care astfel devine mai sărat.

160825 day after tomorrowȘi e o mică problemă aici, pentru că există dovezi că salinitatea oceanelor se mărește treptat. Problema este că, pe măsură ce clima se încălzește, crește evaporarea și deci salinitatea oceanelor. Adică și și densitatea apei marine, iar asta perturbă circulația termosalină și transportul substanțelor hrănitoare, dar și transferul de căldură între diverse regiuni ale oceanelor. Adică, da, idei precum cea din filmul “The Day After Tomorrow” nu mai par atît de ciudate. (Bine, filmul era Hollywood, dar există scenarii științifice care au cîte ceva din el.)

Dar pînă la scenarii postapocaliptice, mai bine gîndiți-vă la circuitul apei în natură, și imaginați-vă cum gura aia de apă sarată înghițită din greșeală ar putea fi din apa pînă la genunchi pe care plutea Ponta cu o bărcuță la inundații.

8 comments

Skip to comment form

  1. Misha

    Las aici o întrebare: De ce zboară muștele în cerc în mijlocul camerei? :lol: Aștept cu nerăbdare un răspuns. Mulțumesc :-)

    1. Tata Uraniu

      am răspuns mai demult la o parte din asta: http://www.sciencefriction.ro/2011/05/05/de-ce-se-nvirt-gizele-la-bec/
      restul este că zburînd în cerc, în mijlocul camerei, musca se păstrează la cea mai mare distanță față de toți pereții.

      1. Silviu

        Great stuff. Și amuzant și informativ.

  2. unu

    Interesant articolul până aproape de final când ai băgat politica în el .rezultă ca ești un alt tonomat cu fise,sau bitcoin ca e la moda,politic.

    1. Tata Uraniu

      E bun, dacă măcar pînă aproape de final am girul tău, e în regulă, mă simt împlinit. Capacitatea de a trage concluzii din atît de puțin merită să faci ceva mai mult decît să pierzi vremea comentînd pe net. Nu știu, ceva legat de salvarea omenirii ar fi în regulă, mă gîndesc eu.

    2. George

      Mulțumesc că ne-ai deschis ochii și rugăm știința să nu se ajungă de liderul nostru. Știm cu toții că știința nu este decât o scuză. Adevăratele realizări sunt în sufletele noastre.

  3. cata_nv

    3.5% este salinitatea apei oceanelor ( sa zicem, asa, o cifra de lucru luata de aici : https://en.wikipedia.org/wiki/Seawater )
    adica 35 grame la kilogram, pe care il putem aproxima cu 35 grame la litru sau , mai departe , 35g/decimetru_cub sau 35kg sare / metru_cub sau 35.000.000.000kg / kilometru_cub.
    volumul total de apă de pe glob se ridică la aproximativ 1386 milioane kilometri cubi ( https://en.wikipedia.org/wiki/Water_distribution_on_Earth ) , din care apa sărată din mări şi oceane 1330 mil. Kmc.
    1.330.000.000 km_cub x 35.000.000.000 kg_sare/km_cub = 46.550.000.000.000.000.000 kg sare.
    Acum avem o reteta de varza murata :
    30-35 kilograme varză albă
    2 verze roşii de dimensiune medie
    50 linguri sare grunjoasă mare (aproximativ)
    20 rădăcini de hrean
    6 crengi de mărar
    10 crenguţe de cimbru.
    1 lingura cu varf de sare grunjoasa are cam 25 de grame. => 50*25 = 1250 grame de sare la 30 kg varza sau 1.250 kg / 30 kg varza adica 1 kil de sare la 24 de kile de varza.
    Avem cum am zis 46.550 de milioane de miliarde de kile de sare. Inmultim cu 24 de kile de varza si vom avea 1.117.200 de milioane de miliarde de kilograme de varza ce pot fi puse la murat cu apa marilor si oceanelor. Adica : 1.117.200.000.000.000.000.000 kilkograme care s-ar citi cam asa, pe Short scale ( https://en.wikipedia.org/wiki/Long_and_short_scales ) 1117.2 Quintilioane de kilograme de varza.
    Mai departe: pe glob se produc anual cam 68.584.199 tone de varza (sau cam pe-acolo, nu prea mai conteaza ) conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). deci avem
    68.584.199.000 kilograme pe an de varza pe glob. Impartim cifra noastra de sare la productia de varza globala rezultand cu aproximatie cifra de mai jos :
    16.289.466.324 ani, de acum inainte ,adica peste 16 miliarde de ani, omenirea poate pune varza la murat linistita folosind sarea din mari si oceane.
    Dar , dupa cate se spune, cam in 4.5 sau 5 miliarde de ani soarele va deveni o giganta rosie si adio varza murata, va fi varza calita direct si dupa aia vapori de varza si dupa aia vax. Deci, putem concluziona ca sarea din apele globului ajunge sa punem varza la murat pana la apocalipsa si mai si ramane pentru alte muraturi sau, alta concluzie, ca pe glob se cultiva prea putina varza.
    Mai ramane de calculat cate sarmale se pot face 

    1. Tata Uraniu

      hahahaaa, excelent, 10 pentru efort! :D

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: