«

»

Jul 28 2016

Mirosul cometelor și o planetă din SF-uri

N-am mai vorbit de multă vreme despre spațiu, și am două subiecte interesante.

160728 rosetta*De exemplu, o întrebare fierbinte, care nu ne lăsa să dormim, este “cum miros cometele?”. Grație lui Philae, sonda spațială care a “acometizat” pe cometa 67P, cunoscută și sub numele de scenă de Rosetta Ciuriumov-Gherasimenko, acum știm. Nu, Rosetta 67P nu miroase a crin, cum ar vrea să credeți echipa misiunii Rosetta. E lejer mai grav: printre gazele detectate la suprafața comentei de către Philae, înainte să-și dea obsteșcul sfîrșit, au fost hidrogenul sulfurat, acidul cianhidric și amoniacul. Poate nu sînteți familiari cu gazele astea, să vă ajut: hidrogenul sulfurat miroase a ouă clocite. Acidul cianhidric miroase, înțepător, a migdale. Iar amoniacul seamănă teribil cu mirosul de pipi de pisică.160728 cat pee 2 De fapt, e invers, ouăle clocite, migdalele și pipi-ul de pisică miros a substanțele astea, evident. Dar asta e mai puțin relevant. E suficient să spunem că așa o combinație nu doar că-ți mută nasul la spate, ți-l alungă pe alt continent. Norocul nostru că, de cîte ori ne vom mai întîlni cu o cometă, o să avem o cască pe cap (sau va fi sfîrșitul lumii, cum au pățit săracii dinozauri: au tras și ei puțin aer pe nas și bum, toți cu roatele-n sus). Aaa, dar de fapt norocul nostru nu e chiar atît de mare: membrii echipei Rosetta nu se lasă și au contractat o firmă de arome să le facă un parfum. Da, ați citit corect, un parfum cu aromă de ouă clocite, migdale și pipi de pisică. Un nefericit de la New Scientist a avut ocazia unică să inspire parfumul în avanpremieră. L-a descris ca pe o “prezență fizică în țeastă”.

160728 3sunplanet*O altă știre interesantă începe să semene cu sefeurile lui Asimov: s-a descoperit o planetă cu trei sori. Deși puteau să o boteze “Căderea nopții”, astronomii i-au spus HD131399Ab. Nerds! Planeta (cu sorii ei cu tot) nu e prea departe, la doar 320 de ani lumină, iar sistemul e mai interesant ca un SF: cea mai masivă stea, HD131399A, e cu vreo 80% mai masivă decît Soarele iar în jurul ei se învîrt stelele B și C, mai micuțe, cam la 300 de unități astronomice (U.A.) distanță. O unitate astronomică e de la Pămînt la Soare, deci ceilalți doi sori sînt de 300 de ori mai departe față de cea mai mare stea decît sîntem noi față de Soare. În timp ce se învîrt în jurul stelei A, B și C se învîrt și una în jurul alteia, la vreo 10 U.A. (cam de la Soare la Saturn). Iar planeta cu trei sori se învîrte în jurul celei mai mari stele, la vreo 80 de unități astronomice (cam dublul orbitei lui Pluto). Planeta completează o orbită (un “an”) în 550 de ani tereștri, timp în care, în mare parte, există noapte și zi, cu cîte trei răsărituri și apusuri. Dar există și un moment în care apusul unui soare coincide cu răsăritul altuia, iar planeta trece printr-o zi lungă de 140 de ani. Mai mult decît viața unui om. E oarecum invers decît în “Căderea nopții” (dacă n-ați citit-o nu mai pierdeți vremea!), dar parcă începi măcar să înțelegi cum e posibil să vină cîte o iarnă de sute de ani, ca în Game of Thrones.

Text apărut în Cațavencii din 13 iulie 2016.

 

2 comments

  1. Andrei

    Cometa nu se numește Rosetta, ci Ciuriumov-Gherasimenko. Rosetta este Sonda spațială care l a pus pe Philae pe cometă. Rosetta se va prăbuși pe cometa la sfârșitul lui septembrie.
    Mersi!

    1. Tata Uraniu

      Aolio, că bine zici! m-am tîmpit. :) corectez acum.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: