«

»

Jun 29 2016

Interviu cu Brian May, de Ziua Asteroizilor

Joi, 30 iunie, e Asteroid Day. E al doilea an în care sărbătorim asta, datorită eforturilor și activității Asteroid Day Foundation, al cărei părinte e nimeni altul decît Brian May. Îl știți voi, chitaristul de la Queen. Sau, mai corect, chitaristul astrofizician de la Queen.

160628 TunguskaIar data este aleasă pe 30 iunie pentru că, pe 30 iunie 1908, în taigaua siberiană a avut loc cel mai mare impact al unui asteroid din istoria recentă. Sigur ați auzit de el: i se spune “evenimentul Tunguska” (un rîu care trece pe-acolo). Asteroid Day e o zi a informării: ce sînt și cu ce se mănîncă asteroizii, ce s-ar întîmpla la un impact, cum ne putem apăra de ei ca să nu ajungem la un impact.

De altfel, o spune chiar Brian May:

Mai mult de un milion de asteroizi prezintă potențialul de a se ciocni cu Terra și, cu toate telescoapele disponibile în prezent, am descoperit cam 1%. Declarația 100x susține mărirea ritmului de descoperire la 100.000 de asteroizi pe an (sau 100x, de o sută de ori mai mulți asteroizi detectați ca în prezent) în următorii 10 ani. Cu cît învățăm mai multe despre impacturile asteroizilor, cu atît devine mai clar că rasa umană trăiește pe «timp împrumutat». Asteroid Day și Declarația 100x sînt căi pentru public de a contribui la conștientizarea vulnerabilității Pămîntului și la realizarea faptului că asteroizii lovesc Terra mereu. Asteroid Day ar fi vehiculul prin care să sporim susținerea publică pentru a mări cunoștințele noastre despre cînd ar putea să ne lovească un asteroid și cum am putea să ne protejăm de asta.

O mulțime de alte detalii și informații interesante mai puteți afla de pe http://asteroidday.org. A, și uitați-vă în “About”, la semnatarii declarației. Aș vrea să fiu și eu pe lista aia. :)

Și canalul Discovery Science sărbătorește Asteroid Day, în parteneriat cu Fundația, și cu ocazia asta are pregătite o mulțime de programe mișto pentru joi. Le găsiți pe toate aici, cu cîte o scurtă descriere, dar pentru România mai adăugați o oră la program. Mai jos le-am selectat pe cele care mi-au făcut mie cu ochiul:

Față în față cu Universul: Cum să distrugi un asteroid – 15.20

Asteroizii: Misiune periculoasă – 18.40

Telescopul – 19.30

Omul care a transmis mesaje din spațiu – 20.20

Oameni și asteroizi – 21.10

Ăsta, ultimul, e un documentar despre cele mai dramatice incidente cu asteroizi, dar și despre Asteroid Day Foundation, organizația fondată de Brian May.

Și aici voiam să ajung: cei de la Discovery România au fost suficient de drăguți să-mi ofere în exclusivitate un interviu cu Brian May, pe care chita… ăăă, astrofizicianul l-a dat în sistem teleconferință mai multor jurnaliști europeni, cu o zi înainte de concertul de săptămîna trecută din București.

Am selectat cele mai interesante răspunsuri și le-am editat pentru claritate.

Enjoy!

Brian and Pluto-1Î: Ce anume vă întreține această fascinație față de asteroizi?

Brian May: Sînt îndrăgostit de astronomie și de cosmologie. Mi se pare grozav că acum găsim atît de multe răspunsuri la întrebările noastre despre Univers! Sigur, fascinația mea față de asteroizi nu se referă atît la faptul că îmi plac asteroizii, ci că știu că reprezintă un pericol, pe care l-am subestimat foarte multă vreme. Cu cît descoperim mai multe, cu atît ne dăm mai bine seama că există o mulțime de lucruri pe care nu le știm, în materie de obiecte din cosmos care chiar ne-ar putea lovi. Probabil că de unele mai mari știm deja, dar știm foarte puține despre asteroizii de mărime medie, care ar putea șterge de pe fața Pămîntului un întreg oraș, și cred că ar fi o tragedie dacă ne-am trezi deodată cu vestea că, de exemplu, peste cîteva săptămîni Buenos Aires va fi complet distrus, iar noi nu am putea face nimic pe tema asta. Asta este semnificația acestei zile, Asteroid Day: încercăm să estimăm pericolul și să vedem dacă putem interveni, în cazul în care o astfel de tragedie ar fi iminentă.

Î: Cum ați ajuns prima dată la astrofizică?

Brian May: Desigur, ca amator, sînt de fapt un amator; nimeni nu m-a plătit vreodată să fiu astronom, și poate că ăsta e un lucru bun. Dar mereu am fost fascinat, de cînd eram mic. Aveam o mare sete de cunoaștere, voiam să știu ce erau stelele și lucrurile pe care le puteam vedea pe cer. Cînd eram copil, aveam ceruri întunecate deasupra capului, puteam vedea Calea Lactee. În zilele astea, atît de mulți copii cresc fără să vadă cerul înstelat dacă trăiesc în orașe!

Î: Pentru cei mai mulți dintre noi, știința e un subiect prea complex pentru a-l putea înțelege. Cum o putem face mai simplă și mai atrăgătoare, pentru a-i atrage pe tineri în această direcție?

Brian May: Iată o întrebare care ne preocupă foarte mult. Există multe noțiuni de astronomie foarte ușor de înțeles și cred că de asta îmi plac atît de mult imaginile. Cunoașteți zicala ”O imagine valorează cât o mie de cuvinte”. Ei bine, în astronomie se aplică cel mai bine. Putem scrie pe tablă cîte ecuații vrem, dar dacă prezentăm o imagine cu o galaxie spiralată, brusc oamenii pot să vadă și să priceapă mult mai bine despre ce vorbim. Astronomia nu e un subiect foarte dificil, în multe privințe… Cred că asta este marea noastră provocare, acum: să facem știința mai accesibilă și să comunicăm publicului larg cît de interesantă și de palpitantă este ea, cu adevărat.

 Î: În copilărie, vă vedeați mai degrabă devenind muzician sau om de știință? Ce legătură considerați că există între lumea muzicii rock și știința asteroizilor?

Brian May: Amuzant este că eu nu am văzut nici o deosebire între cele două… Iar mai tîrziu am aflat că și cei din epoca victoriană erau de acord cu mine. Cei mai mulți dintre oamenii de știință de atunci erau și muzicieni. Și mulți muzicieni erau pasionați de astronomie. Deci, personal, am avut un soi de sensibilitate victoriană – cred că fără să-mi dau seama – încă de cînd eram copil. Pur și simplu îmi doream totul! Voiam să fiu aproape de tot, să aflu totul și să comunic cu cei de lîngă mine prin muzică. Totul… Dar la un moment dat am fost nevoit să fac o alegere. A apărut o răscruce pe drumul meu, așa că m-am dus și mi-am făcut studiile de astronomie timp de patru ani. Am și predat într-o școală gimnazială, am fost profesor de matematică. Iar muzica a rămas o vreme în plan secundar, dar am auzit mereu chemarea ei… Și apoi am ajuns la momentul cînd trupa Queen a fost gata să se lanseze și m-am gândit că, dacă nu fac atunci saltul prin acea ”fereastră”, ea nu mi se va mai deschide niciodată. Acum, după ce am făcut acest pas uriaș prin care m-am îndepărtat de știință, am avut imensul noroc să mă pot întoarce la știință, după aproximativ 30 de ani. Mi-am terminat teza de doctorat și sînt în strînsă legătură cu comunitatea științifică. Însă constat acum că sîntem mult mai legați decît eram înainte. Mult mai mult! De pildă, Matt Taylor, care e implicat în proiectul Misiunii Rosetta, e un fan de muzică metal la fel de convins ca și mine – și oricum are mult mai multe tatuaje decît am eu. Deci mulți dintre oamenii cu care stau de vorbă au avut același sentiment ca și mine: noi, ca ființe umane, avem o singură viață și avem dreptul să ne conectăm la tot felul de cunoștințe și idei, care înseamnă artă și știință deopotrivă. În plus, într-un fel, ar fi mai plăcut să nu mai fim obligați să facem niște distincții atît de clare între ele, ci să le privim doar ca pe niște lucruri pe care le facem… Nu trebuie neapărat să le împărțim pe categorii separate, în artă și știință.

Î: Sînteți o persoană care ar putea să ajungă în spațiu, grație resurselor de care dispuneți. V-ați gîndit vreodată la asta?

Brian May: Mă gîndesc la asta destul de des. Presupun că sînt cam bătrîn, iar corpul meu nu e în cea mai grozavă formă. Dar mi-ar plăcea să stau în Stația Spațială Internațională pentru o vreme și să contemplu Pămîntul de la distanță. Am avut o conversație privată cu Tim Peake acum cîteva zile, cînd încă era acolo sus, și a fost absolut minunat pentru că mi-a făcut un tur al stației, m-a dus virtual în cupolă, de unde poți privi la Terra, iar Soarele abia răsărise și aveam o priveliște incredibilă. Am fost fascinat de faptul că astronauții n-au o cale de a privi înspre spațiu, cu spatele la Pămînt. Nu știu dacă știe cineva chestia asta. Există cîteva trape de salvare, cred, dar stația spațială nu este concepută ca oamenii să stea și să privească înspre beznă, iar asta mi-ar plăcea cel mai mult.

Î: Care credeți că sînt șansele umanității de a supraviețui secolul următor?

Brian May: Nu știu ce șanse de supraviețuire avem. Cred că șansele să suprapopulăm planeta și să stricăm totul sînt foarte mari. Am un anumit respect pentru specia umană și un soi de mîndrie. Dar sînt, de asemenea, multe trăsături ale speciei pe care le detest, o găsesc foarte egoistă și distructivă. Nu-mi place perspectiva de a dubla populația și de a extermina toate celelalte creaturi de pe planetă. S-a ajuns la ceva destul de obscen: cantitatea de beton pe care o punem pe pămînt, nivelul de poluare, nivelul de distrugere a mediului… Așa că am vorbit despre asta la prima conferință Starmus, și eram foarte emoționat, pentru că Armstrong, primul om pe lună, era în public. Iar eu spuneam că nu sînt prea sigur dacă merităm să mergem în spațiu. Dar nu mă refeream la astronauți, vorbeam despre om ca specie, iar gîndul că oamenii vor ajunge pe alte planete și le vor distruge și pe ele mi se părea groaznic. Am spus asta foarte stresat, dar după conferință Neil Armstrong a venit și mi-a spus că am dreptate, pentru că există prea mult în specia umană care trebuie să fie analizat și reparat. Iar cînd și-a ținut discursul de încheiere a conferinței a spus ceva de genul “Ultimii 50 de ani i-am petrecut trimițînd oameni în spațiu, dar mi-ar plăcea ca următorii 50 de ani să-i petrecem îmbunătățind ceea ce sîntem”.

Î: Întrucît există mai bine de un milion de obiecte mici în spațiu, în sistemul solar, cum ar fi ca unul dintre ele să primească numele lui Freddie Mercury?

Brian May: Da, chiar mă mir că încă nu există unul! De fapt, există deja o mișcare în acest sens și cred că în curînd vom afla noutăți. Probabil că nu ar trebui să vă spun asta, fiindcă deocamdată e vorba de un proiect secret, cred. Dar da, chiar există o mișcare care își propune să dea unui asteroid numele lui Freddie, iar eu sînt implicat în această mișcare.

2 comments

  1. Cristina

    Ca fapt divers, este FREDDIE, nu Freddy!

    1. Tata Uraniu

      just, doar că nu eu am făcut traducerea, și mi-a scăpat. dar corectez acum.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: