«

»

Feb 29 2016

29 februarie, ziua cea mai rară

leap-year-dateAzi e 29 februarie. Ultima dată am văzut-o în 2012. Data viitoare ne întîlnim abia în 2020. Ce-i cu ziua asta? De ce se tot bagă în calendarele noastre, să ne strice frumusețe de calendar? Să-i încurce pe ăia născuți azi, care la 5 ani au terminat cu adolescența?

După cum știți, mai toți anii au 365 de zile. Se mai adaugă o zi la calendare doar din patru în patru ani. De ce?

Răspunsul, simplu, este că ne bazăm, în viața de zi cu zi, pe Soare și pe un calendar derivat din mișcarea lui pe boltă. Calendarul ăsta ne spune cînd încep anotimpurile, ne ajută în agricultură, ne măsoară trecerea timpului.

Calendarul solar încearcă să aproximeze durata unui an tropical: e durata dintre un echinox de primăvară și următorul, adică durata în care Pămîntul se învîrte în jurul Soarelui O DATĂ.

Dar anul tropical nu are fix 365 de zile, precum calendarele vechi. Precis-precis, el are 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde (365.2421897 zile). Adică aproape 365 de zile și 6 ore, 365 de zile și un sfert.

Deci în patru învîrteli în jurul Soarelui, de la echinox la echinox, vor fi trecut 4 ani tropicali, adică 365,25×4, sau 365×4 +1 zile. Deci, dacă am avea doar ani normali, de 365 de zile, în calendar, echinoxul s-ar muta cu cîte o zi la fiecare patru ani. Deci, în 360 de ani, echinoxul de primăvară ar pica la începutul verii. Vă dați seama ce confuzii s-ar crea? Cînd să plantezi, cînd să te pregătești de iarnă? Calendarul nostru ar ține zilele, dar ne-ar da peste cap anotimpurile. Iar Crăciunul ar pica în miezul primăverii. (Bine, asta se întîmplă deja, da’ aici e altă discuție:) ). Deci a existat o presiune culturală (și agriculturală) mare: “reglați, naibii, calendarul ăla, că de-aia sînteți monarhi absoluți!”. Iar dacă un imperiu venea cu un calendar funcțional, era mare lucru. Țăranii și tîrgoveții și-ar fi dat coate: “Moaa, e magik! Uite, de-aia stăpînește el totul și nu noi, se pricepe, dom’le!”.

JC BunLungimea lunilor de astăzi vine de la Iulius Cezar, de unde și numele de “calendar iulian”. Tot el a introdus și anii bisecți (în 45 î.Ch.), în care se mai adăuga o zi lunii februarie. Doar că el făcea asta tot la trei ani, și a trebuit să vină Octavian, după el, ca să corecteze eroarea. Așa se face că acum, fiecare an care se împarte la 4 (cum e 2016) primește o zi în plus. Timp de vreo 1500 de ani, calendarul folosit de lumea vestică a fost cel iulian. Iar dacă vă uitați nițel, adăugînd o zi la fiecare patru ani, calendarul iulian are o medie de 365,25 de zile pe an. Aproape de anul tropical.

Aproape, dar nu suficient de aproape: acum se adună în plus cîte o zi în fiecare 128 de ani. Sau vreo trei la fiecare patru secole, more or less.

gregorian-calendarȘi atunci a venit, în 1582, Papa Gregorie al XIII-lea și a modificat schimbarea. Adică a zis că, bun, din patru în patru ani avem ani bisecți, dar nu și la sfîrșitul secolelor: anii cu 00 în coadă (care toți se divid la 4) nu mai sînt bisecți decît dacă se divid și la 400: 1900 n-a fost an bisect, dar 2000 da. (De fapt, toată munca a fost făcută de astronomul Aloysius Lilius, dar asta mai știu doar nărzii în ale astronomiei.) Gregorie a făcut schimbarea asta ca să pice Paștele cum trebuie (e complicat, cu lună plină, echinox, calcule și socoteli, dar ideea este că din cauza erorii date de calendarul iulian, data calculată pentru Paște fluctua mult prea mult).

Noul calendar era și mai aproape de anul tropical: 365.2425 de zile, sau 365 de zile, 5 ore, 49 de minute și 12 secunde. Deci sub jumătate de minut în plus față de anul tropical!

Așadar, uite cum ne-am pricopsit cu actualul sistem: ca oamenii (și calendarul lor) să se țină după Soare, la fiecare 4 ani adăugăm cîte o zi. Apoi, la fiecare 100 de ani, sărim peste adăugarea zilei de 29 februarie. Iar la fiecare 400 de ani, sărim peste săritură și adăugăm, totuși, ziua în plus. Cu tot balamucul ăsta, calendarul gregorian capătă o zi în plus față de cel tropical în peste 3.000 de ani. Deci să stăm liniștiți la locurile noastre, pînă atunci probabil că vom construi un super-satelit care să se învîrtă în jurul Soarelui într-un număr fix de zile, ca să nu mai avem noi bătăi de cap cu calendarele astea. :D

5 comments

Skip to comment form

  1. Emil

    ….şi de la ziua aia în plus la fiecare 128 de ani, au ajuns bolşevicii să-şi sărbătorească pe 7 noiembrie Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. :D

    1. Tata Uraniu

      prisaisli!

  2. Deaddy

    Deci o data la 4 ani reusim sa amanam cu o zi dezastrul de 1 Martie. Ca prea-s implicati numai barbati in afacere!

    1. Tata Uraniu

      haha, good point. Dar știi cum e: you can run, but you can’t hide :D

  3. Edvard

    Am intrebat, tot online, la Observatorul Astronomic, cum se explica asimetria de peste o luna, fatza de echinox, intre datele de trecere/revenire la/dela ora de vara, si mi-au raspuns ca, de fapt, decidentzii nici nu au luat simetria de timp drept criteriu…

    [adica, spre toamna, lumina solara se “curbeaza” mai mult sau …mai cum ?]
    P^i, dece, nene Anghelache, dece…?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: