«

»

Nov 26 2014

Luminiţa albastră de la capătul tunelului

Alfred_Nobel3Săptămîna Luna trecută s-au decernat premiile Nobel. Poate le ştiţi, un nenea, acum vreo sută şi ceva de ani, a inventat dinamita. Şi, probabil ca să dea şi ceva bun omenirii, s-a gîndit să înfiinţeze nişte premii care se decernează anual. Iniţial era vorba doar de fizică, chimie, fiziologie şi medicină, literatură şi pace. Acum mai există şi pentru economie.

Este, fără discuţie, cel mai prestigios premiu în ştiinţe. E şi destul de consistent, s-a ajuns acum la aproape un milion de euro. Iar legenda care circulă intens – cum că nu se dă un Nobel în matematici pentru că nevasta lui Nobel l-ar fi înşelat cu un matematician – e o vrăjeală. Premiile Nobel s-au dat mereu pentru chestii practice, şi de-aia matematica nu e prinsă între ele.

Dar, mă rog, nu despre legendele din jurul premiului vreau să vorbim. Ci despre Nobelul în fizică de anul ăsta. Cei care au luat premiul sînt, toţi trei, japonezi. (Bine, unul dintre ei e profesor în California, acum. Dar cercetările pentru care a luat premiul au fost făcute la o corporaţie în Japonia.) Shuji Nakamura, Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano au luat premiul Nobel pentru fizică pe 2014 pentru inventarea LED-ului albastru. Poate vi se pare un mărunţiş, pentru care n-ar da nimeni un milion de euro.

Dar, dacă aveţi cumva în casă un televizor plat (nu din ăla de pe vremuri, de acum zece ani, cu tub catodic), cel mai probabil e cu LED-uri.

led-lights-category-managerAcum, LED-urile nu sînt mare lucru. După cum le spune şi numele, Light Emitting Diode, LED-urile sînt nişte divaisuri banale, diode care emit lumină. Principiul (electroluminiscenţa) a fost descoperit în 1907. Prin 1927, un rus a făcut primul LED, dar nu s-a gîndit nimeni la ceva util de făcut cu el, iar descoperirea a fost ignorată. Abia în 1961-62, la Texas Instruments, a fost inventat LED-ul infraroşu. Tot atuci s-a inventat şi LED-ul cu lumină roşie, îl ştiţi sigur de la tot felul de “calculatoare electronice” de-acum douăzeci de ani. Şi LED-ul verde a fost uşor de făcut. Numai pentru LED-ul cu lumină albastră au trebuit peste treizeci de ani de studii. Doar aşa, combinînd cele trei culori, se poate ajunge la lumină albă. Bine, tot de la diodele cu lumină albastră au reuşit, cei trei, să creeze un LED cu lumină albă, iar ăsta e cel pe care îl aveţi în smartfoane pe post de lanternă.

Iarăşi, e posibil să nu vi se pară mare lucru, dar există un aspect care face descoperirea asta extrem de importantă: eficienţa energetică. LED-urile consumă de peste patru ori mai puţin faţă de lămpile clasice, cu filament. Prin urmare, iluminatul cu LED-uri este lejer mai economicos. Un alt factor este durabilitatea: luminile cu LED durează zeci de mii de ore! Una peste alta, iluminarea cu LED-uri are atît de multe beneficii (inclusiv în faţa lămpilor cu fluorescenţă) încît cîştigă teren pe zi ce trece. Iar dacă mai aveaţi vreu dubiu că oamenii ăştia meritau Nobelul, ziceţi-le “mersi” cînd vă uitaţi, pe ecranul uriaş şi plat al teveului vostru, la vreun film în high definition. Ei au făcut asta posibil.

Text apărut în Caţavencii din 15 octombrie 2014.

6 comments

Skip to comment form

  1. deaddy

    Nefiind un site de literatura, iar eu fara vreo calificare in directia asta, mi se pare logic sa postez o nedumerire de ordin lingvistic. Si anume “de patru ori mai putin”. M-a surprins ca in “Abecedarul de ar’timetica” a lu’ ala micu’ cand era printr-a doua – a treia se predau expresiile “de x ori mai mare” respectiv “de x ori mai mic”(deci exista acte care atesta corectitudinea, nu contest). Mie unuia mi se pare logica folosirea sintagmei pentru a arata un numar mai mare. Pt ca “ori” ala semnifica o repetitie a ceva. D.p.d.v. matematic poate as putea accepta si “de 0,37 de ori cat….”. Dar de x ori mai mic chiar imi suna aiurea. Ca sa nu spun ca s-au inventat cuvinte pentru a exprima unele fractiuni. Ce frumos si la mintea cocosului ar fi sunat “un sfert cat… ” cu varianta de marketing “nici macar un sfert cat…”.

    Oare Nobel pt gramatica nu baga astia? Dar oare faptul ca 2 este de 0,5 ori mai mic decat 1 e in regula? :?

  2. derphysiker

    Nenea Uraniu,
    ceea ce spui matale e corect, dar nu complet. Intr-adevar, “lumina alba” se poate obtine prin amestecul celor trei culori fundamentale. Dar procedeul nu ar fi suficient de eficient energetic pentru surse de iluminat. LED-urile de putere se bazeaza pe folosirea unui strat fluorescent. Acesta este excitat de luminita albastra de la capatul tunelului si emite o lumina galbena (spectru larg), care combinata cu lumina albastra initiala produce lumina alba. Acest procedeu este mai eficient energetic decat ledul compus RGB iar spectrul mai larg, apropiat de spectrul vizibil. La televizoarele extraplate “cu LED” tot cristalele lichide formeaza pixelii. Led-urile sunt doar folosite ca sursa de lumina.

    1. Tata Uraniu

      Aşa e, da’ în 2-3000 de semne, cît am în revistă, nu intră prea multe detalii. Tre’ să mă limitez la ideea de bază. Ce spui tu e perfect corect şi mai complet decît ce spuneam io. :) Pe de altă parte, nu e tocmai corect ce spui cu teveurile cu LED. Ălea la care te referi tu sînt LED backlit LCD displays, există şi din astea, dar sînt LCD-uri, nu LED-uri. Teveurile LED chiar au pixelii făcuţi din cîte trei diode lipite împreună. Cred că poţi vedea asta dacă te uiţi cu o lupă la ecran.

      1. thebblack

        in legatura cu LED TV… ai perfecta dreptate, dar pentru educarea consumatorului roman merita precizat ca 99.99% din cei care se holbeaza la un monitor sau tv “LED” au de fapt (si ca sa fim corecti pana la capat) un “led backlit tft lcd”. si asta fara sa intram in intreaga teorie cu tn, ips, va si altele pentru ca alta era ideea.

        dar ar putea fi totusi precizat ca spre diferenta de tv-uri si monitoare, telefoanele cu ecran oled (si evident incluzand amoled)….

  3. Tata Uraniu

    Deaddy, “ori” de aici nu e totuna cu “ori”-ul de la înmulţire. Adică e, da’ nu chiar în sensul de înmulţire. Oricum, formularea asta, “de x ori mai mic”, pe perfect legală, pînă la urmă, doar face mai uşoară formularea “ceva pentru care ceva-ul iniţial e de x ori mai mare”. :D
    Da’ vorba ta, nu e site de literatură, iar io n-am calificare în domeniu. Aşa e, sînt o mulţime de chestii care, deşi corecte, şi mie îmi sună naşpa. Asta e. Da’ vezi tu, formula asta “de x ori mai” funcţionează doar cu x supraunitar. Deci cum zici tu acolo cu 2 şi 1 nu e tomnai kosher. Eh, dăcît noi să fim sănătoşi, că limba merge.

  4. Gogu de la cazane

    Exista totusi si display-uri LED. Acele amoled-uri (amorphous led) ce au consum si mai mic iar in plus nu au nevoie de retroiluminare. Doar ca au durata de viata ceva mai mica si pretul destul de baban pentru diagonale mari.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: