«

»

Oct 02 2014

E timpul să ne dăm aere condiţionate

Un cititor mă îndemna să povestesc despre aerul condiţionat şi cum, de fapt, nu e el chiar condiţionat, pentru că tot ce fac divaisurile astea este să răcească (şi, uneori, încălzească) aerul. Departe de ele (dez)umidificarea sau curăţarea aerului.

Dar cum se întîmplă asta? Cel mai frecvent, se face printr-un ciclu de refrigerare. Şi ca să nu aveţi privirea asta năucă, să vă traduc, repede: cînd o unitate de aer condiţionat merge, noi sîntem într-un frigider. Nişte căldură este scoasă din cameră şi aruncată în afară. La fel ca la un frigider, puteţi testa dacă nu mă credeţi: mereu e fierbinte în spatele frigiderului.

“Ha, puteam să spun şi eu asta”, veţi zice. Dar ştiţi mai departe? Nu-i nimic, învăţăm împreună. Un principiu fundamental al termodinamicii (al doilea, pentru curioşi) spune că nu se poate băga căldură dintr-o chestie mai rece într-o chestie mai caldă. Şi aşa e, nu se poate. Păi, şi cum merge frigiderul? Simplu, principiul al doilea al termodinamicii interzice transferul spontan de căldură de la ceva mai rece la ceva mai cald. Nimeni nu zice nimic despre transferul forţat de căldură. Dacă dai de la tine nişte energie, atunci poţi transfera şi căldură dinspre rece spre cald. Adică din interiorul unei camere spre afară. Este exact ce vrem noi. Dar cum se face treaba asta practic?

E un ciclu în patru timpi, ca la motoarele despre care învăţam în liceu. Uite desenul, că cică valorează cît o mie de cuvinte:

sf 140820

Numărul (4) e un compresor. Ăsta compresează nişte vapori, deci îi aduce la temperatură şi presiune mai mari. De aici, vaporii fierbinţi se duc într-un condensator (1): aerul din interiorul camerei (mai rece decît vaporii) trece în viteză (cu ajutorul unui ventilator) prin condensatorul ăsta şi răceşte, ba chiar condensează, vaporii din sistem. Acum avem un lichid de răcire – vaporii au condensat. Primul pas al sistemului de răcire s-a întîmplat deja: aerul eliminat preia din căldura vaporilor/lichidului de răcire, şi nişte căldură este eliminată din sistem spre exterior, prin intermediul aerului. Lichidul răcit şi presurizat este apoi trecut printr-o valvă de expansiune (2), care îi reduce dramatic presiunea. Reducerea asta rapidă a presiunii duce la scăderea bruscă a temperaturii (un proces care se mai cheamă destindere adiabatică, cei care mai au habar de fizica din liceu poate îşi amintesc). Şi avem nişte lichid răcit, pe care îl băgăm într-un evaporator (3). Peste ăsta este suflat aerul din cameră, pe care vrem să-l răcim. Lichidul mai rece ia din căldura aerului şi se evaporă, deci aerul este, astfel, răcit. Iar aici ciclul se încheie şi o ia de la început: vapori presurizaţi în compresor… you get the idea. Şi dacă vreţi căldură (nu acum, la iarnă), pur şi simplu inversaţi curgerea lichidului/vaporilor. Nu-i aşa că deja vă simţiţi mai răcoriţi, cu atîta cunoaştere?

Apărut în Caţavencii din 20 august 2014.

5 comments

Skip to comment form

  1. ba nu, domnule !

    1) aerul din exteriorul camerei / casei. Daca divaisu incalzeste si raceste aceeasi camera, n-am facut nicio branza.
    Ar mai fi si pompa de caldura, care face ce spuneati la sfarsit. Dar iarna aerul e prea rece ca agent de incalzire al vaporilor, asa ca se foloseste pamantul.

  2. Tata Uraniu

    aerul ăsta e cel evacuat. Din cameră. şi se încălzeşte în timp ve iese.iar aerul care intră trece prin (3).

  3. deaddy

    Da, mersi de atentie, eu am trimis mailu’ si l-am semnat cu curaj, anonim, ca nici acolo n-am functie de editare. De fapt ce ziceam eu acolo nu era despre functionalitatea aparatului, pe care cui ii trebuie o stie si cui nu-i trebuie nici n-o sa prea priceapa, cat despre faptul ca toata lumea se plange de disconfortul acestuia, dar putina lume stie ca asta vine de la folosirea incorecta, sau din faptul ca, asa cum spuneati in articol, aparatul incriminat nu prea e ce scrie pe eticheta, “aer conditionat”. Sau despre cum confortul termic depinde de factori gen viteza aerului, diferenta de temperatura, umiditate (despre umiditate a mai auzit lumea pe la meteo daca si-au dezlipit urechile de bustul prezentatoarei)

  4. Crang

    Dar dezumidificarea o face. Un efect secundar ( si nasol ). Furtunul care atirna din unitatea din interior evacueaza apa care se condenseaza pe vaporizator cind trece aerul prin el.
    Iar aerul cu umiditate sub cea normala favorizeaza tot felul de bacterii (stie mai pe larg doctorul la care m-am dus cind era sa fac sinuzita umblind cu aerul rece la maxim in masina)

    1. deaddy

      Practic nu e dezumidificare picatura aia, e un efect secundar de condensare. Umidificarea/dezumidificarea trebuie facuta controlat pentru a asigura fix titrul confortabil si ne-nesanatos (ca titrul sanatos ar insemna altceva, cred, trebuie cineva priceput la Citire aici :P)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: