«

»

Apr 22 2014

Gîlşeavî pi cer (IV): Cefeu şi Cetus

V-am povestit săptămînile trecute despre Casiopeia şi Andromeda. Vreau să închei aici povestea familiei ăsteia ciudate, dar norocoase. Vă spuneam că regina Etiopiei, Casiopeia, s-a lăudat că ea şi fi-că-sa, Andromeda, sînt mai fromoase decît Nereidele. Chestie care l-a siktirit tare de tot pe Poseidon, zeul mărilor şi tata lor, drept care omul (mă rog, zeul) l-a trimis pe monstrul oceanic Cetus asupra Etiopiei. Tatăl Andromedei, Cefeu, a întrebat un oracol şi i s-a spus că singura salvare a ţării era sacrificarea fetei. Aşa că a legat-o de o stîncă şi a lăsat-o pradă lui Cetus. Perseu s-a întîmplat prin zonă, a negociat dur cu părinţii şi a obţinut mîna frumoasei Andromeda în schimbul omorîrii monstrului. Chestie realizată cu ajutorul capului Meduzei, pe care Perseu îl avea dintr-o poveste anterioară.

Ei, cum e norocul, toată familia asta ciudată (Casiopeia, Cefeu, Andromeda, ba chiar şi peştele Cetus) au fost aruncată de către zei pe cer, lîngă Perseu. El chiar o merita. Şi dacă despre lucrurile interesante din constelaţiile Perseu, Casiopeia şi Andromeda am mai vorbit, să zăbovim niţel şi asupra obiectelor faine care s-ar găsi în tată şi în peşte. Adică în constelaţiile Cefeu şi Cetus.

Sidney_Hall_-_Urania's_Mirror_-_CepheusCefeu mai întîi. În primul rînd, probabil cea mai interesantă stea din constelaţia Cefeu este δ Cephei: ese o supergigantă gălbinoasă la vreo 980 de ani lumină distanţă. De ce e atît de specială? Păi, aţi auzit vreodată de cefeide? Sînt nişte stele variabile care permit măsurători de distanţă foarte precise, pentru că sînt nişte “lumînări standard”. Adică perioada lor de variaţie este strîns legată de luminozitatea lor absolută. Şi dacă le măsurăm perioada le ştim luminozitatea absolută. Iar cu luminozitatea absolută şi cea aparentă (pe care o măsurăm) distanţa pînă la steaua respectivă rezultă imediat. Foaaarte importante în astronomie variabilele astea cefeide. Da’ oare de ce se cheamă aşa? Păi, datorită stelei ăsteia, δ Cephei. A fost descoperită ca variabilă pe la jumătatea secolului 19 şi acum ştim că are raza de 40-45 de ori mai mare decît a Soarelui. Mai există în Cefeu o stea, zisă μ Cephei, care e cam de o mie de ori mai mare în diametru decît Soarele. Iar dacă ar fi în locul lui, s-ar întinde pînă între Jupiter şi Saturn. E o supergigantă super-roşie. Adică roşu-închis. Un miliard de sori ca al nostru ar intra în μ Cephei, dacă s-ar încerca. Şi un cuvînt, aici, despre literele greceşti ale steluţelor: în fiecare constelaţie există una, cea mai strălucitoare. Aia e α. Urmează β, apoi γ şi tot aşa.

Ca să înţelegeţi puţin cum e cu mărimile stelelor, uite în poza asta. Pe mine mă lasă, mereu, cu gura căscată.

Star-sizes2

 

NGC_6946

NGC 6946

Dar să mergem mai departe. Tot în Cefeu mai există o galaxie zisă a Artificiilor (NGC 6946) în care s-au observat deja nouă supernove, deţine recordul în acest moment.

Sidney_Hall_-_Urania's_Mirror_CetusŞi acum, Cetus. În Cetus există o stea pe care astronomii au numit-o o Cet (omicron Ceti) dar poeţii i-au spus Mira, adică Minunata. Este prima stea variabilă descoperită şi prototipul clasei ei de variabile (îi şi zice “Variabile de tip Mira”). Ea variază, în 332 de zile, de la o magnitudine 3 (lejer vizibilă cu ochiul liber) la 10 (invizibilă) şi tocmai apariţia şi dispariţia ei periodice i-au atras numele de “minunata”. Asta e şi pentru frate-miu, care are o pisică pe nume Mira. :) Pariu că nu ştiai, Dane, nici ce înseamnă şi nici că există o stea, Mira?

Messier 77

Messier 77

Tot în Cetus mai există o stea, poate aţi auzit de ea: Tau Ceti. Este cea mai apropiată stea similară cu Soarele, la numai 11,9 ani-lumină. α Ceti se mai cheamă Menkar, nasul. Balenei/monstrului/peştelui, of course. Iar β Ceti era cunoscută drept Deneb Kaitos, adică “coada balenei”.

Cetus este departe de planul galactic, deci se văd în constelaţie multe galaxii, neacoperite de către praful galactic. Printre ele, sare în ochi (mă rog, în telescop) o constelaţie spiralată, inclusă în catalogul obiectelor Messier: M77, la doar 50 de milioane de ani lumină.

Cam atît pentru azi. Stay tuned pentru următoarea constelaţie. Nimeni (nici eu!) nu ştie care va fi. :)

6 comments

Skip to comment form

  1. Toto

    Tehnic, monșer. Prea tehnic.

  2. Augustin

    Oau! (in special pentru comparatia dintre corpurile ceresti)
    Cat priveste pisica, sa inteleg ca in cazul ei se poate aplica vorba din batrani “vai de steaua ei” :)

  3. Io

    Intr-adevar comparatia intre corpurile ceresti chiar e impresionanta. Si frumoasa. Foc.

  4. Ovidiu

    Capitolul V ?????????

  5. Tata Uraniu

    Vine şi ăla, m-am luat cu nişte renovări, şi cîteva luni n-am mişcat. Da’ vine, odată cu toamna!

    1. Ovidiu

      Multțumesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: