«

»

Nov 22 2013

Planeta cu o coajă subţire albastră

Care-i cea mai banală substanţă din jurul nostru? Apa, nu? Ei bine, am dat zilele trecute peste nişte calcule şi curiozităţi despre apa noastră cea de toate zilele care m-au lăsat cu gura căscată. Vreau să vă las aşa şi eu, deci vi le spun şi vouă. Pe rînd.

Mai întîi, despre cît de multă apă avem în jur, în realitate. Ştiţi că Terrei i se spune “Planeta Albastră”, nu? Ei bine, poate aşa pare, dar mai degrabă ar trebui să-i spunem “Planeta cu o coajă subţire, albastră”. Pentru că, de fapt, există mult mai puţină apă prin zonă decît am fi înclinaţi să credem. Dar hai să vă fac nişte calcule simple. Mie mi-au schimbat complet perspectiva.

Cam cîtă apă credeţi că avem pe Pămînt? Păi, vreo 70% din suprafaţa Terrrei este acoperită cu apă. Pare enorm, nu? Dar, de fapt, este doar o “păturică” de apă. Hai să vă arăt. Raza Pămîntului e de vreo 6400 de kilometri. Cel mai adînc punct din ocean e la vreo 11 kilometri, dar adîncimea medie a oceanului mondial este de vreo trei kilometri şi ceva, aproape patru. 3682 de metri, mai precis. Iar suprafaţa este de 361 de milioane de kilometri pătraţi. În total, asta ne dă un volum de 1.3 miliarde de kilometri cubi. Iar sună enorm, dar de fapt e doar o sferă cu raza de vreo 680 de kilometri. Adică de ZECE ori mai mică decît raza Pămîntului. O sferă cam din Bucureşti pînă la Praga. E drept, la fel de înaltă. Şi cum o imagine face mai mult decît o mie de cuvinte, puteţi vedea toată apa de pe Terra în poza de mai jos.

sf131113 total apa 1

Dar staţi aşa, că mai am! Vedeţi, în imagine, o bulinuţă albastră mai mică? E toată apa dulce de pe Pămînt: rîuri, lacuri, mlaştini şi, mai ales, subterană (99%!). Şi mai e în poză un punct mic-mic. Aproape sigur nu se vede, aşa că vă zic eu: în vîrful săgeţii mai e un punct. Toată apa dulce din rîuri şi lacuri. O sferă cu diametrul de vreo 55 de kilometri. Asta e tot. Parcă te pune pe gînduri, nu?

Text apărut în Caţavencii din 13 noiembrie 2013.

18 comments

1 ping

Skip to comment form

  1. Silaghi Radu

    cred ca le cam exagerezi …..mai calculeaza o data ….si lasa comentariile astea de 2 bani!

    1. Tata Uraniu

      Am o idee mai bună: fă şi tu calculele astea şi zi-mi unde greşesc. Iar dacă nu-ţi plac comentariile mele de doi bani, nu mai da pe aici. Nu-ţi bagă nimeni comentariile astea pe gît.

  2. Mostrofontz

    Imi pare rau, dar astia au uitat o cantitate chiar maricica de apa – se vede ca n-au citit povesti cu Sfarma Piatra…
    “Water in Nominally Anhydrous Minerals”:
    http://www.minsocam.org/msa/rim/rim62.html
    Nu ma prea pricep la mineralogie, dar daca e sa adaug la apa asta de mai sus si aia din mineralele care contin apa de cristalizare, parca nu-mi vine sa neglijez toata apa asta – cine stie cata iese la socoteala, ca n-am citit cartea de mai sus… Da’ uite ce zic astia: “much of the terrestrial crustal and mantle water budget may be housed in silicate and oxide minerals that do not have OH sites such as amphiboles, micas, and other hydrous minerals”.
    Si asta tot apa e, chiar daca ai nevoie de Sfarma Piatra ca sa iasa d-acolo…

    1. Tata Uraniu

      Stai, Mostrofoantze, e vorba doar de apa lichidă de pe Terra. Poate ai remarcat că nici măcar apa din gheţari nu e prinsă, iar asta e cea mai mare sursă de apă dulce de pe Terra.

      1. Tata Uraniu

        Iar dacă e să vorbim de apă pe care am putea-o folosi, asta din minerale chiar e de domeniul lui Sfarmă-Piatră.

      2. Mostrofontz

        Iarta-ma, dar nu-s de acord. Titlul alora de la USGS (de unde cred ca ai luat poza aia cu gogoloaiele de apa) zice asa:
        “How much water is there on, in, and above the Earth?”
        Daca pui problema asa, in titlu, apai adun-o naibii pe toata, adica si p-aia care e, literalmente, in pamant… Ca ei pun acolo si ghetarii, da’ p-aia mineralogica o uita! In plus chiar si tu spui “cît de multă apă avem în jur” – nu zici nimic de apa lichida, decat in comentariu.
        Ia uite ce zic unii despre Marte (wikipedia, “Water on Mars”): “A fraction of this water is however retained on modern Mars as both ice and locked into the structure of abundant water-rich materials … the source of Mars’ water, which currently totals 6% to 27% of the Earth’s present ocean”. Asa-i ca nu-i de neglijat apa aia a lu’ Sfarma Piatra?!
        Da’ oricum ar fi, toata lumea stie ca:

        Cea mai buna bautura este apa de izvor
        Daca la o picatura pui un chil de vinisor!

  3. Cosmin

    Calculul volumului de apa din mari si oceane este un pic cam simplist, iti poate da doar un ordin de marime.
    Volumul de apa dulce este aprox 2,5%, iar din asta cca 70% se afla in ghetari.
    Eu zic ca este atata apa cat trebuie, daca ar fi mai multa ar fi mai nasol :D

    1. Tata Uraniu

      Bine, dom’le. USGS şi-a băgat picioarele şi noi ştim mai bine care-i treaba, pentru că e simplist calculul. Adîncimea medie a oceanului e calculată precis, că de-aia avem sateliţi care cartează totul. Suprafaţa totală, la fel. Ce e simplist într-un calcul, doar pentru că e simplu? Nu-ţi dă un ordin de mărime, îţi dă cantitatea totală de apă din oceane, destul de precis. Dacă era ordin de mărime ar fi zis “vreun miliard şi ceva de kilometri cubi”. Ei zic “1.338.000.000 km^3”. E ceva mai mult decît un ordin de mărime, după cît mă duce pe mine capul. Apoi: tot am zis că e vorba de apa LICHIDĂ, n-am luat nici gheaţa în calcul, nici vaporii. Doar apa lichidă. Şi nu-s de acord cu tine că e cît ne trebuie. Dacă ar fi aşa, n-ar fi sute de mii de oameni care mor anual din cauza secetei prin lume. Apa potabilă e o resursă pe care o risipim cu foarte mare largheţe, iar consecinţele vor fi naşpa rău.

  4. Cosmin

    Nu sari pe mine…calculul este simplist pentru ca se aplica o formula “foarte” aproximativa: suprafata x inaltimea. Nu intotdeauna este asa. Daca ar fi asa, toate corpurile geometrice ar avea aceeasi formula de calcul pentru volum. De aceea consider ca iti da un ordin de marime si nu valoarea exacta. Ca sa fiu mai explicit: 1.338.000.000 are acelasi ordin de marime cu 2.676.000.000, numai ca este de 2 ori mai mic.
    Cantitatea totala de apa este aceeasi de la inceputul vietii pe Pamant, deci faptul ca, din pacate, sunt oameni care mor din cauza secetei nu este din cauza cantitatii totale de apa prea mica, ci din cauza schimbarilor climatice si, cum ai zis si tu, risipei de apa sau mai bine zis a folosirii nerationale. Depinde exclusiv de noi daca ecosistemul se va putea autosustine asa cum a evoluat el pana acum.

  5. Tata Uraniu

    Cosmin, n-ai dreptate. Cînd ai suprafaţa precis măsurată, cînd poţi calcula banal (tot din cartare cu sateliţi) adîncimea medie a oceanului, calculul e simplu şi nu simplist: adîncime medie exact asta înseamnă, cum ar arăta oceanul dacă ar fi tot la fel de adînc.
    Cînd scriu 1.338.000.000 km cubi, am o precizie de 0.59%. Eu zic că e foarte departe de un ordin de mărime. Cele două numere pe care le-ai scris tu au acelaşi ordin de mărime, dar valorile lor nu dau un ordin de mărime. ordinul de mărime corespunzător e dat de un miliard. Dacă ai zice “unul-două miliarde”, ai vorbi de ordin de mărime. nu cînd spui 1.338.000.000. Cifra semnificativă aici e la 10^-3 faţă de prima cifră.

    Oamenii care mor de sete nu mor din cauza apei totale prea puţine, ci a apei dulci prea puţine, iar problema este că, prin utilizarea în felul în care o facem deocamdată, ajutăm foarte mult la mutarea echilibrului înspre mai multă apă sărată. Problema e că s-ar ajunge la situaţia asta şi în absenţa încălzirii globale, dar ÎG “ajută” enorm procesul ăsta de stricare a circuitului apei în natură. Categoric ai dreptate: depinde doar de noi dacă păstrăm situaţia actuală sau o facem mai naşpa, dar şi situaţia actuală e destul de tristă.

  6. Io

    Nu cred ca daca se aduna si apa de constitutie din mineralele respective rezultatul sa se schimbe esential. Motivul? Acele minerale/roci apar in scoarta Pamintului catre suprafata, adica acolo unde temperatura si stresul (presiunea orientata) nu au valori prea mari.

  7. Nemuza

    Am o intrebare in legatura cu apa, nu am indraznit sa intreb niciun profesor pana acum:
    Apa de care “dispunem” pe Terra, ar trebui sa fie tot aceeasi, de cand “lumea si pamantul”, nu? Circuitul apei in natura..bla bla. Dar de fapt e mereu aceeasi, se mai filtreaza, evapora, ingheata, condenseaza, etc, dar ramane aceeasi. In consecinta, mai putem vorbi de apa curata undeva? :roll:

    1. Tata Uraniu

      Toți atomii din noi au fost făcuți într-o stea care murea. Deci sîntem destul de murdari după așa o călătorie în timp și spațiu, nu! ;) de fapt, apa asta e cea mai curată, e practic apă distilată, că taman asa se întîmplă: evaporarea e distilare, rămîn în urmă toate impuritățile. Deci, e ok!

  8. Andu YY

    Salve Nic
    Ia uite ce subiect misto bantuie pe blog de niste ani,ha :-)
    Bun , atomii din noi si de langa noi :!: sunt formati in niste stele care mureau .
    Booon

    dar apa asta de pe Pamant unde s-a format ? parca tin minte ca la scoala am invatat ca motorul cu H2 si O , produce apa

    deci ce a ars cand cum si unde? de avem apa asta ? ( si nu ma refer la cea din piatra,doar la apa si gheata normala)

    1. Tata Uraniu

      Servus!
      no, apa de pe Pămînt s-a format în spațiu, așa cum s-au format alți nori de apă: oxigenul și hidrogenul s-au combinat în prezența radiației de la stele. Dup-aia au intrat în compoziția sistemelor solare. Și s-au mai făcut și în sistemele solare, pe cînd se formau, tot sub influența radiației de la steaua-mamă.
      Iar praful interstelar este exact ce-i spune numele: praf. Doar că e mult mai mic decît praful de pe stradă: este sub-micrometric în dimensiune. firele astea de praf sînt, în compoziție, ca meteoriții. Mă rog, discuția e mai complicată, dar poți găsi ceva detalii pe wikipedia. Deci nu e o singură substanță, ci multe-multe, iar studiul lor e complex rău.

  9. Andu YY

    scuza-ma ,am uitat :
    tot citesc de praful interstellar
    ce e praful ala ?
    e asemanator cu cel de pe un drum de tara ? sau care se pune pe mobile ?
    e o substanta simpla sau un amestec de mai multe?
    asa zice : ” nori de gaze si praf”
    la gaze parca e mai simplu …. s-ar zice :?

  10. Andu YY

    buuuuun bun
    mersi Nic,
    da, o sa ma uit pe Wikipedia ,sa mor io daca nu am vrut sa inchei mesajul anterior cu :” spune-mi unde sa caut”
    tot am browserit eu pe ici pe colo , dar am zis ca poate imi dai o gaura de vierme sa ajung mai RPD :D
    sa traiti Sir

  11. Tata Uraniu

    caută “cosmic dust”. e destul acolo.

  1. Voi risipiți apă și aruncați mâncare? | Jurnal roz de cazarmă și nu numai

    […] e doar apa din râuri și lacuri. Știți care este diametrul celei mai mici picăturici? 55 de kilometri. Dar deficitul de apă estimat pe plan mondial, până în 2030? Păi, în jur de 40%. Sunteți […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: