«

»

Aug 07 2013

Apocalipsa, atunci

dino asteroidCu toţii aţi auzit despre asteroidul gigant care a pus capăt domniei dinozaurilor. Poate unii dintre voi ştiţi că, acum 65 de milioane de ani, în urma impactului unui asteroid de vreo zece kilometri în diametru, nu doar dinozaurii, dar şi peste 70% dintre celelalte specii au dispărut. Însă, după cum pot atesta geologii şi paleontologii, celebrul impact nu a fost nici pe departe singurul eveniment de extincţie în masă a vieţii pe Terra. Doar cel mai recent.

De fapt, cea mai mare extincţie din istoria Pămîntului s-a petrecut la sfîrşitul Permianului (o perioadă geologică, nu vă speriaţi de nume), acum vreo 250 de milioane de ani. Atunci au dispărut 96% dintre vieţuitoarele mării şi vreo 70% dintre vertebratele de uscat. trilobiti_permianDe fapt, zice Wikipedia, este singura extincţie în masă a insectelor. Una peste alta, cu ocazia neplăcerii din Permian, cunoscută şi sub măgulitorul nume “The Great Dying”, peste 80% din speciile de pe Terra au dispărut. Evenimentul a fost important şi pentru că, prin eliminarea animalelor existente, a făcut posibilă înălţarea şopîrlelor, nu doar în lanţul trofic – aşa au ajuns la dimensiunile şi ferocitatea lui Tyrannosaurus Rex.

Extincţia din Permian e un adevărat mister al paleontologiei, iar un articol din The Economist vine să mai lanseze o potenţială explicaţie. V-o prezint şi eu, o dată pentru că sună interesant, şi a doua oară pentru că are şi morală.

Spre sfîrşitul Permianului s-a înregistrat o activitate vulcanică deosebit de intensă, însă doar atît n-ar fi dus la masiva extincţie. Vinovatul de asta ar fi tot un asteroid. Dar – şi e un mare dar – singurul crater care se potriveşte cu perioada, unul de vreo 40 de kilometri, prin Brazilia, e prea mic pentru un impact care să distrugă aproape toată viaţa pe Terra. Să ne amintim (sau să aflăm): cel provocat de asteroidul dinozaurilor are 180 de kilometri! Aha, dar există încă un “dar”: roca din Brazilia unde a avut loc impactul este extrem de bogată în gaze de şist. Iar cercetătorii au arătat că impactul a provocat mii de cutremure, de pînă la 9,9 grade (lejer mai intense decît tot ce s-a înregistrat pînă acum), pe sute de kilometri de jur împrejurul impactului. De fapt, zice The Economist, a fost cea mai masivă operaţiune de fracturare hidraulică din istorie. Procesul a eliberat cantităţi megaindustriale de gaze naturale. Şi, printre ele, metan.

temperaturi permianŞtiţi cum se spune, că vacile contribuie la efectul de seră prin fiecare rîgîială (în care emit metan, un gaz de vreo 40 de ori mai rău decît dioxidul de carbon pentru efectul de seră). Ei bine, în Permian a rîgîit Pămîntul, iar pe lîngă asta toate vacile – din toate timpurile, puse una peste alta şi balonate cu fasole mexicană – n-au nici măcar efectul unui ţînţar care pişcă o balenă. Cu atîta metan în atmosferă, un proces de încălzire globală abruptă şi extrem de acută s-a declanşat imediat, iar efectele au dus la masacrul de care vă vorbeam mai sus. E doar o teorie, deocamdată, dar una extrem de interesantă şi cu argumente puternice. Iar eu v-am povestit-o şi pentru că e o avertizare (e drept, extremă) cu privire la două noi ocupaţii ale speciei noastre: emisia excesivă de dioxid de carbon, cu consecinţe directe în încălzirea globală, şi fracturarea hidraulică, cu consecinţe pe care o să le aflăm abia în următorii ani.

Sursa.

Text apărut în Caţavencii din 31 iulie 2013.

9 comments

1 ping

Skip to comment form

  1. madlenec

    Sa inteleg ca aceasta fractura hidraulica se produce in urma forajelor de exemplu?
    Ai cumva idee ce preconizeaza cercetatorii? Adica pe cand extinctia in masa a umanilor?
    Btw mi-ai facut o pofta de vita cu parmezan rucola si rosii cherry de n-am cuvinte!

  2. Tata Uraniu

    Nu, nu. Forajele nu fac aşa ceva. Fracturarea hidraulică se întîmplă cînd provoci explozii în urma forajelor. Da’ pînă la extincţia în masă a umanilor cre’ că va mai dura. Poftă bună!:D

  3. madlenec

    Aha … se disloca toate bucatile in niste alte multe bucati precum osciorul de piciorus de pui cand e over cooked.
    Mai Tata Uraniu postul asta nu stiu cum se face dar doar cu gandul la mancare duce.
    Poate faci de o respecializare! :)

  4. Tata Uraniu

    Frate, ce-aveţi ? :D

  5. madlenec

    Soro, o fi de la efectul rujului inghitit! Incercam sa calculez cat ruj am ingurgitat pana acum.

  6. Tata Uraniu

    :D clar!

  7. domnite.ro

    Interesant, daca prima data a fost o disparitie mai mare decat ceea a dinozaurilor, sa inteleg ca dinozauri ocupau cat, 20% din terra avand in vedere dimensiunea lor?
    Nu de alta dar parca nu prea se leaga, sau ne referim la numarul de specii nu la cat de mult ocupau aceasta planeta?

    1. Tata Uraniu

      se leagă, pentru că, în primul rînd, vorbeam de număr de specii. spun asta destul de clar. Apoi, după o dispariţie ca cea din Permian, locul e liber, drept care vin reptilele şi ocupă foarte mult,nu ştiu dacă 20%, cred că mai mult. Ideea e că n-are importanţă cît şi ce a dispărut, pentru cît şi ce ocupă noile specii. Doar că sînt nişe evoluţionare deschise, pe care specii hotărîte le ocupă imediat.

  8. gushpi

    Rezultanta? Sopârlele-s mâncătoare de gaze de șist … Observați vreo oportunitate?

  1. I see dead species » Science Friction

    […] 75% dintre specii să fi dispărut în mai puțin de 2 milioane de ani. Într-una dintre ele, The Great Dying, peste 95% dintre specii au, hm, murit, după cum spune și numele. Toate s-au întîmplat din […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: