«

»

Jul 24 2013

Greierele şi căldurica

Soarele abia a apus. Primele stele încep încet-încet să se iţească pe cer.

În poieniţa în care tocmai aţi ajuns nu mai e nimeni. Ultimii manelişti gratargii au plecat, fumul s-a risipit, în sfîrşit e linişte. Doar greierii se aud, timid. Cri-cri-ul lor romantic răsună departe în noaptea senină.

Te ridici brusc, scoţi un pulover din rucsac şi i-l oferi, galant. Ridică o sprînceană: “Cum ai ghicit, iubi, că începuse să-mi fie frig?”. Laşi întrebarea fără răspuns. Tu, evident, n-ai nimic, eşti bărbat, ce naiba! (Mă rog, asta poate însemna că eşti fie mai rezistent, fie mai nesimţitor, dar s-o lăsăm aşa…) Chiar, atunci de unde ai ghicit că începuse să-i fie frig? Secretul e între tine şi complicii tăi fără intenţie, greierii. Stai, ce?

AmosedolbearAha, ştiam că nu ştiaţi! Greierii cîntă frecîndu-şi ultimul set de picioare peste aripi. O fac doar masculii, într-un ritual de împerechere, încercînd să-şi găsească jumătatea. Din seara respectivă, până când dimineaţa îi va despărţi. Ei, bine, există o corelaţie destul de precisă între numărul de cri-cri-uri pe care le auziţi şi temperatura aerului. Chestia asta a fost observată încă în 1897 de către fizicianul american Amos Dolbear. (Dacă n-aţi auzit niciodată de el este pentru că nu a patentat telefonul, pe care l-a inventat cu unşpe ani înaintea lui Graham Bell.)

După numeroase experimente, efectuate în cele mai diverse condiţii, s-au găsit şi nişte formule empirice care să arate corelaţia “foarte” liniară dintre temperatura aerului şi numărul de cri-cri-uri pe minut. Există, desigur, formule atît în grade Fahrenheit (pentru americani), cît şi în grade Celsius, pentru noi,restul, ăştia normali. Dintre multele variante despre care am citit, amuzant, dar cea mai precisă pare tot cea descrisă în “Old Farmer’s Almanac”: “pentru a converti numărul de cri-cri-uri în grade Fahrenheit, număraţi cîte sunete scot greierii în 14 secunde, apoi adăugaţi 40”. Pentru Celsius e cam la fel de simplu: număraţi de cîte ori cîntă în 15 secunde, adăugaţi 9 şi împărţiţi totul la 2. Ca să vă convingeţi de valabilitatea lor, pun şi-un grafic: linia neagră este corelaţia perfectă, iar linia roşie e dată de formula de mai sus. Creepy, nu? Şi dacă vă bate gîndul să comparaţi cele două formule, cu ajutorul conversiei TC=(TF-32)x 5/9, bravo, aţi gîndit ca un adevărat fizician! Dar, ca să vă scutesc de efort, am făcut-o eu. Cele două variante sînt incredibil de similare.

greieri composite

Şi se pare că totul are de a face cu faptul că greierii, fiinţe cu sînge rece, îşi reglează ritmul activităţilor în corelaţie cu propria temperatură, care e cea de afară. E mai rece, sînt şi ei mai leneşi. E mai cald, îşi înteţesc activitatea de vrăjeală.

Acum vedeţi şi voi cît de nedrept era poetul în fabula lui. Greierii ăştia nu o freacă degeaba, cu cobza-n mînă, cîntînd toată vara. Sînt, de fapt, un fel de Busu ai naturii. Doar că nu îmbrăcaţi atît de penibil.

Text apărut în Caţavencii din 17 iulie 2013.

 

2 comments

  1. Olga

    Cool! :) How about his one: http://web.mit.edu/newsoffice/2010/cat-lapping-1112.html

  2. Tata Uraniu

    Foarte tare!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: