«

»

May 06 2013

Cînd nisipul E clepsidra

De cîte ori nu vi s-a întîmplat să vă întrebați, privind la cîte un obiect banal din viața de zi cu zi, “cum naiba funcționează drăcovenia asta?”? Nu? Niciodată? Nu-i nimic, las’ că mă întreb eu în locul vostru, caut răspunsurile și vi le aduc pe tavă. Pînă la urmă, ne înconjoară atît de multă tehnologie avansată, încît, departe de a părea magie pură, cum spunea Arthur Clarke, deja e invizibilă.

Ei bine, pînă aici! E cazul să mai și înțelegem cum funcționează minunile care ne fac existența cotidiană mai simplă. Nu de alta, dar măcar să știm cum să le oprim cînd ajung să ne calce pe nervi. Și pentru că tot am vorbit acum ceva timp despre cristale, și cum dăm de ele peste tot, din bucătărie pînă-n baie, o să începem cu ele.

q1Iar cînd vorbim de cristale, nu ne referim la Swarovski, deși și ăstea sînt peste tot, ci la cuarț. Care nu e altceva decît nisip, pre numele lui științific dioxid de siliciu. Iar motivul pentru care cristalele de cuarț sînt atît de ubicui e simplu și se cheamă piezoelectricitate. Repede, ca să nu intrați în panică la un cuvînt atît de ciudat, vin și vă explic că piezoelectricitatea este proprietatea cristalelor de a genera o tensiune electrică atunci cînd sînt strînse, presate sau turtite. Echivalent, dacă le punem la curent se vor strîmba/presa/turti. Efectul piezoelectric a fost decoperit de soțul și cumnatul Mariei Curie în 1880, dar primul ceas cu cuarț a fost făcut în 1928. Iar prin anii ’60, ceasurile cu cuarț au ajuns să le înlocuiască pe cele mecanice, fiind muuult mai precise și muuult mai ieftine.

q3De fapt, ceasurile cu cuarț combină două proprietăți ale cristalului, piezoelectricitatea și capacitatea de a intra în rezonanță și rămîne așa multă vreme. Mecanismul e următorul: un curent inițial pune cristalul în vibrație, el începe să rezoneze și, vibrînd ușor, generează un curent. Curentul e preluat de un circuit oscilant care îl amplifică și retrimite o parte către rezonator, stimulîndu-l în continuare. Astfel obținem un curent oscilant numai bun pentru măsurarea timpului. Din construcție, cuarțul din ceasuri e făcut să oscileze de 215 ori pe secundă. E folosită o putere a lui 2 pentru că “înjumătățitoarele” de frecvență necesare astfel încît să se ajungă la 1 Hz (un ciclu pe secundă), sînt foarte ieftine față de alte divizoare. Iar un puls electric pe secundă schimbă ecranul LCD sau, în cazul ceasurilor cu ace, activează un motoraș mic pentru a mișca secundarul.

Ei, și uite-așa vedem că nu s-a schimbat nimic de două mii de ani, pe cînd  se folosea nisipul pentru măsurarea timpului. Și acum e exact la fel.

Text apărut în Cațavencii din 24 aprilie 2013.

 

4 comments

Skip to comment form

  1. Mostrofontz

    Pai mai Taicale, de fapt s-au schimbat multe in 2000 de ani, fiindca clepsidrele (asa cum ai zis tu in titlu) nu functionau cu nisip, ci cu apa! Ca si in cuvantul “clepsidra”, “idra” aia deriva de la “apa” greceasca… Ia d-acilea:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Water_clock
    Cinstit vorbind, “clepsidra cu apa” e pleonasm, iar “clepsidra cu nisip” nu merge; mai corect e “nisiparnita”. Ori sa schimbi cumva “idra” cu altceva derivat de la “nisip” in greaca aia veche…
    Alea cu nisip – cel putin in Europa – par a fi o aparitie mult mai tarzie, de prin Evul Mediu. Sau cel putin asa zice wikipedia:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Hourglass

  2. Tata Uraniu

    Știu, Mostrofoantze, ai dreptate, da’ dacă la noi DEX-ul zice că și nisiparnița ta tot clepsidră se cheamă…:)

  3. Mostrofontz

    Auzi mai Taica, mai bine ne faci o teorie cum functioneaza o clepsidra cu bere, cum curge iarna, vara, viscozitati, presiuni, picaturi, etc.
    Desi daca stau mai bine sa ma gandesc nu e cine stie ce idee… Io folosesc destul de des niste dispozitive asemanatoare cu clepsidrele astea cu bere: le zice sticle si le rastorn cu gura in jos sa se scurga lichidul in celalalt “recipient”… De obicei clepsidrele astea sunt de durata scurta – cred ca zeci de secunde, depinzand de temperatura in principal… Problema e ca nu prea sunt reversibile: dureaza nitel pana iese alt lichid – nu foarte diferit la culoare de berea originala – atata doar ca lichidu’ asta nu-l mai colectez…

  4. K1

    Hydro Watch HYT, prima clepsidra de mina http://www.ablogtowatch.com/hyt-h1-hydro-mechanical-watch/ :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: