«

»

Apr 10 2013

La soare nu te poți uita, dar la pietre da! (II)

SF1 spat islandaVă spuneam data trecută despre faptul că anumite materiale scot la iveală polarizarea luminii. Unul mai deosebit este spatul de Islanda, care are proprietatea “magică” de a descompune raza de lumină (nepolarizată) în două bucăți: o rază ordinară, care se comportă exact ca lumina care trece prin sticlă, și o rază extraordinară, puțin “cîș” (poza 1). SF2 birefringentaMarele șpil al spatului islandez este că cele două raze care ies din cristal sînt polarizate perpendicular una pe cealaltă (poza 2). Dacă punem un punct pe fața cristalului mai îndepărtată de noi, una dintre imaginile pe care le vedem va fi mai intensă decît cealaltă, în lumină polarizată, dar ele vor fi la fel de puternice în lumină nepolarizată Țineți minte asta, o să devină util nițel mai la vale.

Buuun, și ce are asta de a face cu găsitul Soarelui? – veți întreba. Păi, are, și vă arăt îndată cum. Mai știți de ce e cerul albastru și de ce nu vedem doar un “tub” de lumină de la Soare, în timp ce restul cerului ar fi întunecat? Răspunsul este împrăștierea luminii. E vorba de faptul că atunci cînd razele de la soare dau peste moleculele din aer, se lovesc de ele și se împrăștie în toate direcțiile. Razele albastre mai mult decît alea roșii. După aia iar se împrăștie, și tot așa, încît ajung în final în ochii noștri ca venind de peste tot din jur. Ei bine, procesul ăsta de împrăștiere mai face o nefăcută: polarizează lumina de la soare într-un fel ciudat. Și pentru că mi-e greu să vă explic cum anume într-un spațiu atît de mic, vă mai arăt un desen (poza 3). Vedeți voi, cîmpul electric al luminii va fi orientat în niște cercuri mari pe cer, cu Soarele în centru. Iar asta se întîmplă și dacă sînt nori.

SF3 polarizare soare

Ei, și acum vine la loc în combinație spatul de Islanda. Privind cerul prin el, un navigator abil și antrenat putea face o “hartă” a polarizării luminii similară cu cea de mai sus: cum lumina care vine din jur e polarizată, prin spatul de Islanda una dintre imagini va fi mai intensă decît cealaltă. Doar cînd ne uităm direct înspre Soare cele două imagini vor fi egale. Ei, un navigator experimentat era în stare, cu cristalele astea, să nimerească poziția Soarelui cu precizie de 1O. Iar dacă știi unde-i Soarele, poți ușor să-ți continui călătoria, spre a descoperi un continent care și azi poartă numele unuia care a ajuns acolo 500 de ani după tine.

Mă rog, pe asta am lămurit-o. Vikingii aveau pietre magice cu care navigau, că de fizică oricum habar n-aveau. Da’ întrebarea este alta. Cristalul ăsta se cheamă “spat de Islanda” pentru că, presupun, a fost găsit în Islanda. Bine-bine, dar pînă în Islanda cum au ajuns vikingii?

 

6 comments

Skip to comment form

  1. Mostrofontz

    Bai Tata, am fost eu nitel cam suparat pe tine, da’ uite ca de cand aflai ca esti cam bolnavior imi trecu’. Sanatate si la cat mai multe beri!
    Zisai sa profit de ocazie si sa-ti bag ceva, nu de alta da’ maine-poimaine se fac doi ani (in august) de cand te rugasem sa bagi ceva de calcitu’ asta si uite ca, exact conform intentiei (“Ei, îndată și cu răspunsu’ ăsta”, ca sa te citez) ai bagat. Desi ai face sa paleasca de invidie orice gagica intarzietoare, mai bine mai tarziu decat niciodata…

  2. Tata Uraniu

    Mulțam frumos, Mostrofoantze, să fie ambele destul!
    :)) așa-i, mai bine mai tîrziu decît niciodată. Uite, deocamdată povestea gemenilor relativiști după care plînge badmf tot nu se-nvrednicește să se întîmple și îs, deja, doi ani clar de-atunci.
    da’ odată ș-odată tot apuc io s-o spun. Așa că dacă ai vreo temă, acum e momentu’ s-o scoți la iveală, ca s-o citim prin august. Sau, cine știe, poate mult mai devreme.;)

  3. Mostrofontz

    Mai Taicale, stii la ce ma gandeam, a propos de cristalele astea de calcit? Sa ne explici cum se taie diamantele alea ca sa le faca sa straluceasca asa? Si cum s-au gandit sa faca asta – erau fizicieni aia de slefuiau diamante? Ca daca alde vikingu’ ala cara dupa el, pe langa sabie, coif si scut, si un cristal de calcit, nu m-as mira ca si aia de taie diamante sa ma ia cu Brewster si Fresnel… Ca tre’ sa fie ceva cu unghiuri, reflexii, efecte luminoase, ce mai fizica multa… Si ii faci si o bucurie Simonei, e drept, mai virtuala bucuria, ca nu cred io ca ai de unde scoate vreun Koh-i-Noor de-ala in marime naturala…

  4. Tata Uraniu

    Mă bag! Sigur nu erau fizicieni, au mers pe trial and error, da’ sigur niște fizicieni au explicat dup-aia de ce se ajunge la rezultatele la care se ajunge. Mă documentez și revin.:) Soon, sper.

  5. Mostrofontz

    Daaa, soon, veeery soooon… Pai cin’ te mai crede? Maine-poimaine fetii aia frumosi ai lui badmf o sa faca si armata…

  6. vega

    pana sa termin de cetit , mno vikingi , eh.
    s-apropo de soare, solstitiu vs. echinochtiu , despre bolovanii aia mari cand ne zici? stii tu care! s-a facut si replica ca sa verifice daca mergea treaba pe bune. noh, replica dupa ce era pe-atunci. ploi, vanturi, iliesci si popcorn.
    alea mai la deal de noi. imi tot scapa numele. ceva cu brigitte nielsen. pozitia nu-i atat de indecenta.a pietrelor.
    shttttoooneghen ….whatever. o sa zici tu.sper. eu n-am ochelari si nici nici baston la mine.

    futere cu vikingii ( presupun c-ai urmarit al mai tare serial “vikings”) care se uitau ei printr-o gaura si stiau toate mersurile. nu erau burse pe vremea aia. de fapt da.

    care-i treaba cu Islanda mai sus? e doar o denumire? are vreo legatura ?
    da , hmm, m-am trezit. normal ca are. aia au inventat-o. aveau si un app la chestia aia. se stie care. :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: