«

»

Dec 21 2012

Cum o să-mi petrec sfîrșitul lumii. Medicina (VII)

V-am păcălit alaltăieri, azi încă nu vorbim despre fier. Mai răbdați cîteva zile în epoca pietrei, pentru că, mi-am dat seama, săream un capitol important: sănătatea. Că sigur vă zgîriați sau vi se întîmplă ceva nasol, și n-o să rezolvați nimic cu un topor. Mă rog, puteți rezolva o amputare, da’ ideea este, tocmai, să evităm asta.

Deci a venit sfîrșitul civilizației, toate farmaciile au fost devalizate, nici măcar feșe sterile nu mai găsiți. Nu-i nimic, pentru o urgență vă ajut eu.

Cea mai simplă idee e luată din lumea animală: mai toate bestiile își ling rănile. Nu o fac degeaba: saliva conține diverse substanțe antiseptice, iar treaba e utilă.

O a doua șmecherie este să găsiți un stup de albine și să folosiți mierea lor. Nu spun că va fi ușor, dar merită: mierea pusă peste răni este foarte tare pentru a preveni infecțiile. Zahărul din ea duce la uscare osmotică și efectiv usucă bacteriile. Cool, nu?

Dar, dincolo de toate frunzele de patlagină care dezinfectează răni, dincolo de trucurile din vechime pentru diverse tratamente (cum ar fi coaja de salcie pentru dureri de dinți, are aspirină, cel puțin lupii așa fac), de departe cel mai util ar fi să știți să vă faceți propriul antibiotic. E moartea infecției, vă zic io! 😀

Cel mai simplu e să faceți penicilină. Pentru că asta se face dintr-un anumit mucegai. Indienii (naativii americani) făceau chestia asta: cînd unu’ se îmbolnăvea, vraciul pleca în pădure, de unde se întorcea cu un anumit mucegai verde-albăstrui. Pe care-l punea pe rana curățată cu apă de izvor, lega totul cu un soi de feșă curată și-l punea pe rănit să se odihnească. În cîteva zile, infecția era ucisă iar rana începea să se vindece.

Și știți cum găsiți penicilină? E mucegaiul ăla verde-albăstrui de pe salamul ținut prea mult, sau de pe pepeni galbeni (penicilinei îi plac ăștia foarte tare) sau pîine umezită.

Cînd e nevoie să faceți mai mult antibiotic, luați mucegai din ăsta, niște pepene galben, sol negru și un amestec de porumb măcinat cu niște zahăr și drojdie, asigurați-vă că amestecul e umed și puneți totul într-un container cu o găurice mică (penicilina e bacterie mucegai aerob, are nevoie de oxigen). Ca să fiți sigur că e penicilină, porniți de la salam sau pepene cu mucegai, cică pe astea nu crește decît penicilină.

Lăsați totul la cald și întuneric și gata, aveți o mare cantitate de penicilină. Pentru uz extern merge cum făceau indienii, dar pentru uz intern trebuie să uscați totul, să faceți penicilina praf și apoi să administrați doze mici.

Rog foaaarte tare doctorii care au mai mult habar ca mine să intervină și să corecteze ce spun mai sus. M-am documentat cît am putut, da’ nu sînt deloc convins că e 100% corect ce scriu eu aici. În plus, e posibil ca “rețeta” de mai sus să fie periculoasă, deci n-ar fi rău, pînă la sfîrșitul lumii, să vină unul dintre voi, mai pricepuții, să corecteze ce spun, mai ales dacă sînt aberații. Nu de alta, da’ să nu ne facem rău cu mîna noastră.

Citește și celelalte episoade din “cum o să-mi petrec sfîrșitul lumii” aici.

 

15 comments

Skip to comment form

  1. Mack

    Confirm treaba cu coaja de salcie, si paine mucegaita am mancat fara probleme de mai multe ori (sunt om santatos, n-am stat o zi in spital in cei 26 de ani care-i am) cand sunt racit mai iau si pastile (paracetamol, aspirina) dar am fost saptamana trecuta la munte si mi-am terminat pliculetele de coldrex si-am supt catei de usturoi, mi-a trecut si aia. Ceapa si frunzele de stejar sunt antiseptice si alea. Si binenteles, pentru dureri si alte probleme avem canepa :))

    1. Tata Uraniu

      :)) bună, asta cu cînepa!

  2. mugurel

    “penicilina e bacterie aerobă” – BACTEEERIE ?

    1. Tata Uraniu

      Ai mare dreptate, e un mucegai. În viteza scrisului, am comis-o, dar repar acum.

      1. Tata Uraniu

        Ciudat cum mi-a scăpat, că tot textul am ținut-o gaia-mațu’ cu mucegaiul.

      2. mugurel

        Stai linistit, iti cer scuze pentru intarzierea reply-ului, dar este omeneste sa treci nepasator pe langa o eroare de redactare, in rest, jos palaria pentru informatiile furnizate!

  3. gil

    N-as fi foarte convins ca saliva noastra este la fel de buna ca a animalelor; in procesul de evolutie saliva umana s-a mai rafinat si o anumita componenta antiseptica (lizozimul) si-a pierut din putere; in schimb in gura noastra salasuiesc niste bacterii de toata frumusetea… O dovada ca saliva noastra e mai slaba decat a animalelor poate fi obtinuta relativ usor, incercati sa beti apa statuta (dintr-o balta)… Ar merge sa punem un caine sa ne linga ranile, dar s-ar putea sa fie putin mai greu!
    Chestia cu mierea: sub stratul de miere se vor crea conditii de anaerobioza, plus ca bacteriile adora glucidele (cresc pe medii cu geloza), asa ca…
    Treaba cu penicilina s-a r putea sa functioneze (de unde vom lua insa salam, pepeni sau paine intr-o lume devastata?), dar ce bacterii mai raspund astazi la penicilina?

    1. Tata Uraniu

      Am fost nițel plecat, scuze de răspunsul întîrziat. Asta cu cîinele care să ne lingă rănile e haioasă:)). Totuși, care-i treaba cu mierea? Cînd eram mic, mereu puneam miere pe julituri și arsuri, funcționa mereu.
      La faza cu imunitatea dezvoltată față de penicilină m-am gîndit și eu, e drept, dar, totuși, iar îmi aduc aminte din copilărie: cînd aveam otită, făceam tone de penicilină și funcționa:).Plus că mi-aș face un stoc de salam.
      Bun, și dacă astea nu merg, ce ne facem la sfîrșitul lumii?

  4. gil

    Treaba cu mierea: asa cum am mentionat sub stratul de miere se creaza conditii de anaerobioza; daca plaga este doar putin murdarita cu pamant (sa zicem) va fi favorizata dezvoltarea bacteriilor anaerobe (cui i-ar place un tetanos? da cineva mai mult pentru o gangrena gazoasa?). Atentie deci pe ce puneti miere!
    Treaba cu penicilina: bine zis “in copilarie” alaturi de “tone de Penicilina”; intre timp lucrurile s-au mai inrautatit, probabil ca ar trebui sa folosim Penicilina in doze astrofizice (giga…, tera…), dar cred ca am depasi doza toxica!
    Ce facem la sfarsitul lumii? Noroc ca s-a amanat! Chestia cu ceaiul de paducel (recomandat de catre un fost consilier prezidential) poate fi incercata!

  5. Romulus

    hmmm don’t mess with…. bacteria… it’s XXI century.

  6. Cristina

    Nic,
    Din mesajul Simonei inteleg ca treci printr-o problema serioasa de sanatate. Iti doresc multa sanatate si amandurora putere multa sa treceti peste orice ar fi.

    1. Tata Uraniu

      Mulțumesc de gînduri, sper să ieșim cu bine din asta.

      1. Alina

        Uff, m-am mai linistit… Cand am deschis astazi blogul Simonei si am citit mesajul, m-au trecut fiori reci pe sira spinarii… Sunteti prea frumosi ca Dumnezeu sa fie rau cu voi…. Problemele aparute in viata sunt doar metode prin care El va incearca … Stiu ca veti trece cu bine peste probleme, aveti o gramada de oameni (printre care ma numar si eu) care va trimit numai ganduri bune si energie pozitiva… Rabdare si sanatate va doresc amandurora.

  7. madlenec

    Nic, sanatate si sa auzim de bine! Imi este foarte dor de voi si de-abia astept sa va citesc cu drag in continuare. Cu drag va imbratisez!

  8. dicanel

    Nimerit titlu pentru… „cel mai recent articol”, nu?
    Multă sănătate, Tată Uraniule!
    Societatea neacademică românească are nevoie de un tătuc care să-i fricționeze cu spirit neștiințele.

Leave a Reply to Tata Uraniu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450