«

»

Nov 07 2012

Aer cu alt fel de diamante

Sigur ați auzit cu toții de expresia “a scoate apă din piatră seacă”, nu? Ei bine, pregătiți-vă să mai învățați o expresie: “a scoate petrol din aerul pe care îl respiri”.

Pentru că tocmai asta a reușit să facă în ultimele luni o companie – evident – britanică.

Treaba-i simplă (ca mai toate treburile care s-au făcut deja), dar pentru asta e nevoie de o mică introducere: benzina pe care-o folosiți de zor la mașini (sau la brichetele Zippo) nu este altceva decît un lanț de atomi de carbon (între 4 și 12) de care se mai agață atomi de hidrogen și, uneori, oxigen. Ea se extrage, deocamdată, din petrolul din adîncuri, format acum multe milioane de ani din animalele și plantele care au dat colțu’ în trecut. În procesul de ardere, se formează dioxid de carbon care intră-n atmosferă și pa-da-bum, efectul de seră e gata!

Ei, bine, pînă aici! Viitorul e mai luminos, datorită tehnologiei despre care urmează să vă fac vorbire. O companie mică din Marea Britanie, Air Fuel Synthesis, a reușit să facă benzină din aer și, în procesul de fabricație, extrage dioxidul de carbon din aer. Din august pînă în prezent, firma a produs vreo cinci litri de benzină. Pare foarte puțin, dar orice călătorie începe cu un pas mic pentru om. Rețeta e simplă, singurul lucru nou e faptul că “piesele” existente au fost puse grămadă: se ia niște aer și se amestecă cu sodă caustică. Rezultă carbonați de sodiu care, supuși electrolizei, formează dioxid de carbon (ăla care era în aer pînă acum). “Codoiul” se amestecă cu hidrogen rezultat din electroliza apei, și gata! se formează hidrocarburi numa’ bune de băgat în rezervor. Apropo, mai există o treabă faină în povestea asta: nu trebuie modificat nimic de la mașină, rămîne cum am stabilit.

Deocamdată există doar două probleme. În primul rînd, procesul implică un consum oarecare de electricitate. Care, normal, deocamdată e luată din rețea, adică tot e produsă prin arderea combustibililor fosili. Evident, curentul electric necesar poate fi obținut (și asta e intenția) și din lumina solară, vînt sau apă. Adică se poate consuma energie regenerabilă, greu de depozitat, pentru a produce combustibili, mult mai ușor de păstrat. A doua problemă este prețul. Pentru a extrage o tonă de dioxid de carbon din aer se cheltuiesc, în prezent, vreo 650 de dolari. Deci deocamdată benzina asta, fiind nițel cam scumpă, nu e de nasul oricui.

Dar astea sînt niște probleme minore, care se rezolvă trivial, cum ar spune matematicienii. Prețul tonei de dioxid de carbon extrase va scădea constant, pe măsură ce tehnologia avansează. La fel se întîmplă și cu electricitatea necesară: randamentul generării de energie din resurse regenerabile crește, practic, între două propoziții scrise.

Dar nu săriți chiar acum să vă vindeți acțiunile la giganții petrolieri. Mai durează puțin. Însă nici să nu le faceți parte din planul de pensie.

Text apărut în Cațavencii din 31 octombrie 2012.

 

2 comments

  1. dominic

    Am reprodus experimentul si totul ar fi fost perfect, daca nu as fi uitat sa scot hidrogenul din apa prin electroliza. N-a iesit chiar benzina, ci sifon. Ce zici, Tata Uraniule, sa-l bag in rezervorul masinii? Poate totusi merge si asa…

  2. Tata Uraniu

    în rezervorul mașinii poate nu merge, da’ cu niște vinișor alb…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: