De la Pămînt la Lună și-napoi

Vă povesteam mai demult cum, cînd eram mititel, aveam la capul patului două cărți poștale: cu Dumitru Prunariu și cu Yuri Gagarin. Mi-ar fi plăcut să am și una cu Neil Armstrong, dar deh, eram în lagărul socialist, iar pozele cu Armstrong erau cam răruțe. Asta nu înseamnă că nu-mi înflăcăra și el visele și fanteziile copilăriei. Ei, zilele astea, cum ar zice Cartianu, Neil Armstrong s-a dus să zboare printre îngeri. Deși eu cred, mai curînd, că zboară printre stele. E oarecum ironic că nu s-a gîndit nimeni să-i trimită cenușa spre Lună, ar fi spus “been there, done that”. El și încă unșpe oameni.

Pînă la urmă, cu toate suișurile și coborîșurile istoriei, Armstrong n-a făcut decît ce au făcut, pînă la el, toți marii: Columb, Darwin, Einstein, Gagarin:  avut curajul necesar “to boldly go where no one has gone before”. Ia, hit play și cetiți mai departe.

[audio:https://www.sciencefriction.ro/wp-content/uploads/2012/08/04-Fly-Me-To-The-Moon.mp3|titles=04 Fly Me To The Moon]

A fost o dată ca niciodată un om. Pe numele lui, Neil Alden Armstrong. Care, printr-un singur gest și o frază, a reușit să intre în istoria Lumii. Gestul? A fost primul om care a călcat pe lună. Pe 21 iulie 1969. Avea 38 de ani, se născuse pe 5 august 1930. La timp să ajungă pilot în U.S. Navy, să prindă războiul din Coreea, apoi să devină pilot de încercare și să intre în programul spațial. Își luase brevetul de pilot înainte de a avea permisul auto, la 15 ani.

În glorioșii ani ’60, Neil a devenit astronaut, în ’66 a făcut primul zbor spațial, la bordul capsulei Gemini 8, apoi, după alte jdemii de ore de antrenament, a fost numit comandantul misiunii Apollo 11. Urma să fie primul om care să pășească pe Lună. L-ar fi putut avea, ca pilot, pe Jim Lovell (îl știți, l-a jucat Tom Hanks în “Apollo 13”), în locul lui Buzz Aldrin. Cum Armstrong n-a vrut să-l pună pe Lovell ca pilot (era un job prea mic pentru fostul comandant al misiunii Gemini 12, dar așa Jim ar fi putut păși pe lună. Restul e istorie, cum se spune), Buzz a fost al doilea om pe lună. Cel de-al treilea membru al echipajului, pe care nimeni nu-l reține, pentru că n-a pășit pe Lună, a fost Michael Collins. Ceea ce puțini știu este că, la aselenizare, Neil Armstrong a preluat frîiele (modulul lunar își depășise zona de aselenizare) și a executat o “plantare” manuală a modulului, numit “Eagle”, ca la carte, pe 20 iulie 1969.

Cîteva ore mai tîrziu, a urmat și fraza care l-a băgat în istorie: “A small step for [a] man, a giant leap for mankind”. Adică “un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru umanitate”. Se întîmpla cînd a făcut primul pas pe suprafața Lunii. Bine, poate fraza, atît de meșteșugită, n-a fost a lui. Mai degrabă o fi zis “yupiii, I’m on the fuckin’ moon! And it’ ain’t made of cheese!”. Dar de mult nu mai contează. Contează doar că Neil Armstrong a pășit pe Lună PRIMUL, și sper ca tot ce se întîmplă lunile astea, cu roverul “curiosity” și celelalte să ducă la o revenire a noastră pe astrul nopții. Și mai departe.

RIP, Neil! Copiii stelelor vor ști că totul a început cu tine.