«

»

Jul 10 2012

De ce e mai cald cînd umiditatea-i mare?

Vă ofer un text mai vechi. Are aproape șase ani, da’ situația e fix aceeași. Pentru că vara nu-i ca iarna (duh!), dar nici ca  vara trecută. E mai rău.

Deci venind Tata Uraniu de-afară, revoltat pe valul de caniculă care ne cocoșează zilele astea, a avut surpriza să constate că în redacție era mai rău. Pesemne că departamentul care ar fi trebuit să se ocupe de asta a defectat expré aparatele de aer condiționat, doar se știe că nu-i bine deloc să stai în curent. Și cum se chinuiau T.U. și colectivul să transpire ca în seră (o să povestim noi și despre efectul ăsta de seră, da’ mai la toamnă), un coleg mai curios l-a întrebat de ce pare mult mai cald în zilele (sau camerele) cu umiditate mare. Ați întrebat, vă răspundem!

Poate că în autobuzul 311 (sau oricare altul), împinși de forța împrejurărilor cu nasul în subsuoara vreunui nene (care mai are și dificultăți cu spălatul, fin’că nu mai ajunge la unele părți ale corpului), v-ați răcorit prin a înjura cu sete căldura, înghesuiala, RATB-ul și mai ales glandele sudoripare care par a funcționa în regim Turbo. Ele, săracele, n-au pînă la urmă nici o vină, ba din contra. Transpirația este geniala metodă de răcire inventată de natură: dacă un comesean varsă paharul de pălincă peste voi, veți simți imediat cum vă ia cu frisoane. Nu din cauza risipei, ci pentru că, în procesul de evaporare, alcoolul absoarbe căldura de pe suprafața pielii.

La fel și cu apa: cînd e cald, corpul transpiră, apa se evaporă și preia din căldura generată de organism. Da’ nici evaporarea asta nu merge la nesfîrșit. La temperatură și presiune atmosferice date, în aer poate exista o cantitate fixă de vapori de apă (așa-zisa presiune a vaporilor saturanți). Cu cît umiditatea (presiunea vaporilor, relativă la cea de saturație, în procente) este mai mare, cu atît evaporarea este mai dificilă. Organismul nu se mai răcește și „ni se încinge motorul“: avem senzația că temperatura este mai mare. Există și o formulă pentru această temperatură aparentă:

TA = c1 + c2T + c3R + c4TR + c5T2 + c6R2 + c7T2R + c8TR2 + c9T2R2,

unde T e temperatura reală, R e umiditatea relativă și „c“ -urile sînt așa: c1= -42,379; c2= 2,04901523… auzi, știți ce? Eu nu mai scriu toate numerele astea, că deja îmi fierbe creierul, ceea ce nu vă doresc și vouă. Ca să nu mai vorbim că TA-ul și T-ul de mai sus sînt în grade Fahrenheit, ar trebui să faceți conversia și sigur veți greși. Așa că mergeți voi la http://www.srh.noaa.gov/elp/wxcalc/ heatindex.html, unde există un calculator al temperaturii aparente, inclusiv în grade Celsius. Par egzamplu, cele 35o C de zilele trecute, împreună cu o umiditate de 50%, vă oferă plăcuta temperatură aparentă de 40,7o C. Asta la umbră, unde se calculează ea îndeobște. La soare, mai puneți vreo 8o C.

Și să ziceți mersi, că dacă erați în New York, unde sînt temperaturi similare, dar umidități de 80%, ați fi suferit un frumos 56,5o C, adică lejer peste valoarea la care oamenii sînt în pericol extrem. Iar în Arabia Saudită s-a înregistrat recordul, în 2003: temperatură de 42o C, umiditate 67%, deci TA de 80o C. Dar convingeți-vă singuri: mai jos e tabelul indicelui de discomfort termic de la Eurometeo:

 

Aha, mai vine și încălzirea globală, se topesc ghețarii, se evaporă oceanele, deci temperaturile și umiditățile vor crește. Cu alte cuvinte, zîmbiți, mîine va fi mai rău.

10 comments

2 pings

Skip to comment form

  1. dominic

    Cu multi ani in urma (pe vremea cand aerul conditionat se vedea doar in filme) am experimentat efectul, si inca la scara destul de mare (birou cu 20 de “locatari”):
    – ingrediente: temperatura ambianta t0=35 grade, aer comprimat de la reteaua fabricii, un pulverizator (tub Venturi) scufundat intr-un lichid (galeata cu apa), 2 super-ventilatoare profesionale pentru omogenizarea atmosferei
    Dupa circa 30 min temperatura a scazut cam la 28-30 grade dar toti participanti au sters-o din birou pentru ca nu se mai putea respira. :)
    Experimentul nu a mai fost repetat, fiind mult prea concludent inca din prima incercare. :)

    1. dominic

      * inainte sa apara vreun grammar nazi…: a se citi “toti participantii…”

      – la experiment nu a participat niciun higrometru, dar o mare parte din apa din galeata apucase deja sa se mute in aerul din birou

      1. Tata Uraniu

        Băi, nu-ș ce are, nu mă mai anunță mailul cînd se postează comentarii, abia acum le-am văzut pe ale tale. Apă v-a trebuit?:))

  2. Edif

    Mai este un amanunt, destul de important. Prin respiratie – expir – eliminam vapori de apa, fenomen ce contribuie la evacuarea de caldura din interior. Inspirand aer umed, scade posibilitatea de a elimina apa la nivelul plamanilor si se modifica respiratia, crescand frecventa. Apare si senzatia de “sufocare”. Cresterea frecventei respiratorii e lipsita de eficienta, dar produce caldura suplimentara. Practic se creeaza un cerc vicios…cu efectele neplacute deja stiute de toata lumea.

    1. Tata Uraniu

      correct, sărisem peste respirație.

    2. dominic

      Interesant… Asta ar justifica si graba cu care s-a golit biroul in cazul experimentului pe care l-am mentionat anterior. Senzatia era, in primul rand, de sufocare…

  3. Dongabone

    Exemplu practic: in 2006 am lucrat 3 zile consecutiv pe asfalt, la 42 C sudând, undeva langa Madrid. Anul trecut in tara, nu puteam sa-mi adun gandurile la 35 C. E suportabil sa lucrezi afara la un 35 C in Spania, unde nu prea e verdeata si pamantul e rosu de la fosfati decat in Romania, unde totul e plin de vegetatie si umiditatea pe masura :o

  4. en

    Cu umiditatea ne-am lamurit, da’ zice acolo la eurometeo “discomfort indexes produce theoretic average data which may be highly influenced by a lot of human and environmental factors such as: height, weight and sex of the individual, clothes used, presence of shade or wind, carried out activity, etc”.
    Oare cum influenteaza stratul de slanina de pe corp simtamantul de caldura?

    1. Tata Uraniu

      Păi, iarna e mai bine cu slănina, vara e mai rău. Clar!:D

      1. en

        Am simtit pe propria slanina. Da’ fomula, cat e formula! Ca fara miui si lambde ti-e cald babeste si n-are haz :)

  1. Despre caniculă, disconfort termic şi pragul critic - Bazaconii Online

    […] Despre caniculă, disconfort termic şi pragul critic Postat pe Iul 10, 2012 în bazaconii utilitare, Featured | niciun bazacomentariu « « Somnul raţiunii naşte monştri!   |    O explicaţie coerentă şi pe înţelesul tuturor celor care au trecut măcar de bacalaureat – despre motivele pentru care îţi este mai cald decât îţi arată termometrul găsiţi citind blogul lui Nic Sârbu. […]

  2. Umiditate mare, monșer! » Science Friction

    […] zece ani terminam un text similar cu o concluzie pesimistă: odată cu încălzirea globală, și temperatura medie a verilor, și […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: