«

»

Feb 23 2012

Tot cu tranzistorul / facem viitorul

Ați auzit vreodată de Gordon Moore? Nu? Nu-i nimic, vă povestesc eu: Gordon Moore este unul dintre fondatorii companiei Intel, iar acum patruzeci și șapte de ani a inventat legea de la care și-a luat și numele, Legea lui Moore. Legea asta spune, simplu, că la fiecare doi ani se dublează cantitatea de tranzistori care pot fi puși într-un circuit integrat, la preț rezonabil. Adică de producție în serie. De patruj’de ani legea asta funcționează ireproșabil. Ea prezice că prin 2020 se va ajunge la tranzistori făcuți din cîțiva atomi.

De ce ne interesează asta? Păi, în primul rînd toate jucăriile voastre de azi au circuite integrate care conțin din ce în ce mai mulți tranzistori. Tranzistorii ăștia, pentru cine nu știe și e curios, sînt niște (din ce în ce mai mici) dispozitive electronice care permit efectuarea de operații logice, deci de calcule. Asta (legea lui Moore, sau îngrămădirea a tot mai mulți tranzistori într-un spațiu tot mai mic) face ca un lectop obișnuit să fie mai puternic de multe ori decît calculatoarele care, în anii ’60, i-a dus pe oameni pe Lună. Și tot asta face posibilă accesarea acestei pagini de net de pe un smartphone absolut banal.

Ei bine, cercetătorii britanici din Australia au realizat intenționat (și anunțat săptămîna trecută) PRIMUL TRANZISTOR MONOATOMIC, manipulînd foarte precis niște atomi de hidrogen în jurul unui atom de fosfor, conform Mashable.

Evident, deocamdată producția e scumpă și departe de a fi de serie, dar, totuși, chestia asta s-a întîmplat cu opt ani înainte de termenul stabilit de Moore. Ceea ce mă face să cred că foarte curînd vom avea mici calculatoare cuantice băgate-n tot ce mișcă, inclusiv oameni (pe post de creiere ale unor nanoboți care să ne “repare”). Nu mai vorbesc de dimensiunile calculatoarelor și telefoanelor mobile, care vor putea fi integrate într-o banală pereche de ochelari de soare. Star Trek, here we come! :wink:

 

20 comments

Skip to comment form

  1. Radu

    Se rasuceste Shockley in mormant :). Oricum, din cate pricep eu din filmul ala, nu-s chiar tranzistori in sensul clasic, adica nu amplifica ceva in mod continuu. 2N2222 se incrunta dezaprobator.

  2. Tata Uraniu

    E drept că se cam răsucește. Nu-l cunosc pe domnul 2N2222 personal, dar din ce văd eu, nu e neapărat vorba de tranzistori în sens clasic, ci mai degrabă, așa cum spuneam mai sus, de logical gates. iarăși, din ce înțeleg eu despre microprocesoare, de fapt asta e ceea ce vor ele de la tranzistori, și nu neapărat amplificare. Greșesc?

  3. Mostrofontz

    Hmmm, io sunt mai sceptic… Nu zic ca nu e interesant, da’ de aici si pana la computere mai e cale lunga. Apoi sora-mea (care era in Australia atunci cand s-a lansat proiectul, acu’ vreo 10 ani cred) si care ii mai stia pe astia mi-a zis ca tipii aia vorbesc mult si fac putin. Intr-una din delaratiile de acum 10 ani, seful cel mare zicea ca in 10 ani il fabrica, si astia in 10 ani abia au pus un atom de fosfor acolo. Iar, nu zic ca nu e interesant, da’ e putin…
    Apoi problema cu “quantum entanglement” (parca asa ii zicea; chiar, cum traduci asta?) nu e inca rezolvata, ca doar iti trebuie mai multi atomi. In plus, operarea la temperatura camerei e practic imposibila la momentul asta: zgomotul termic e prea mare. Ca sa “vezi” partea cuantica tre’ sa racesti cu heliu lichid (din cate stiu eu). Ori ca sa stai sa mai torni heliu lichid la fiecare juma’ de ceas peste procesor, nu e tocmai-tocmai…
    S-ar putea sa mai gresesc; e mult de cand am mai citit despre asa ceva. Dar oricum, sunt sceptic. E vorba de un principiu (sa nu mai zic de materiale) complet diferit; nu e usor de scos asa ceva din palarie. Patente de tranzistori existau din anii ’20 (FET): ideea era acolo, dar ce le lipsea erau materialele adecvate, care au aparut abia in anii ’50 (razboiul a contribuit mult aici). Ceva cam ca avionul cu reactie al lui Coanda: ideea era acolo, era foarte buna, dar adevaratele avioane cu reactie au aparut abia dupa razboi (iar razboiul!).
    Asa ca eu zic ca, da, e bun sa te lauzi la lume, da’

    1. iemce2

      imbarligare/incopciere cuantica?

      1. Mostrofontz

        Imi place asta cu “imbarligarea cuantica”. Am s-o tin minte… Da’ uite acuma imi veni in minte “incalcire cuantica”: imi place si asta…

      2. Tata Uraniu

        cre’ că mai merge și “îmbigubare cuantică”. e un cuvînt al cărui sens l-am aflat acum cîțiva ani și care e cam totuna cu îmbîrligare, cică.

    2. iemce2

      Banatanu’ din mine m-o imboldit cu incopcierea (cunoscatorii stiu ca asta are si o conotatie, hmmm, usor frivola…) . M-am uitat pe wikipedia si surpriza, tadam, cu o fantezie de zile mari: entanglementul cuantic! La wkp frantuzesc in schimb este “intrication”, cu cuvantul romanesc de dex “intricare”, recunosc, destul de sec fata de imbigubare.

      1. Tata Uraniu

        Suxpectam frivolitatea “încopcierii”. Că pe-acolo ajunge și îmbigubatul. Deși recunosc că nici intrication nu sună altfel. Oricum am da-o, cuantele ălea se cam cunosc în sens biblic ca șerpii, aparent.

      2. Mostrofontz

        Bai, da’ numa’ la prostii va sta capu’… Intricare suna rau de tot… Nu-mi place! Tot imbarligare suna mai bine! Eu si la “solutii” le spun “zemuri” ca imi place mai mult cum suna asa…
        In alta ordine de idei io nu stiam ca incopcierea are nuantea d’astea, da’ cat traieste omu’ invata…

  4. Mostrofontz

    Io unu’ ma asteptam sa te legi de asta:
    http://newsfeed.time.com/2012/02/22/einstein-was-right-all-along-faster-than-light-neutrino-was-product-of-error/
    nu de tranzistori… Lasa-i naibii! Traiasca Einstein! Jos cu CERN-u’! Asta asa, ca sa ne racorim nitel… Ca sa vezi dom’le ce face un cablu defect…
    Ai apucat sa vezi documentarul ala cu marea idee a lu’ neica Einstein?

    1. Tata Uraniu

      :)) o să mă leg și de asta cu Einstein was right. Nu zic că nu-i adevărat ce spui tu, dar spui bine și spre sfîrșit: nu știi ce tehnologii se mai inventează. Sigur, pentru asta poate că e nevoie de vreun război, but then again, vin ăstea ale foamei, who knows?

      1. Mostrofontz

        Mai, razboaiele astea, pe langa nenumaratele dezavantaje, au si un “avantaj”, daca il putem numi asa. Daca sunt duse intre natii apropiate tehnologic, duc la progres tehnologic. Nu tu aplicatii de grant, nu tu conferinte si “lucrari ISI”. Ci mai degraba ceva de genul: “Ba, fa-mi avionu’ ala acusica, ca vin aia peste noi, nu vezi?!”. Sau: “Ba, fa ceva sa se vada submarinele alea mai repede ca murim de foame pana te cacai tu acolo.” Sau: “Bai, n-avem cupru sa facem un electromagnet baban sa imbogatim uraniu’ (elementul, nu Tata, din pacate…) , ca faceti voi gloante si altea alea din el. Zau?! No problemo, va dam argint in loc ca tot sta degeaba acolo-sa in depozite si nu facem nimic cu el…”
        Tocmai citesc “Guns, germs and steel” a lui Jared Diamond…

      2. Tata Uraniu

        Moaaa, supercarte Guns, Germs and Steel… Am citit-o acum vreo opt ani și încă mi se pare beton. Apropo, vezi că pe vplay e și documentarul omonim. Încă nu l-am văzut, sper să nu mă dezamăgească.

  5. iemce2

    Sunt primele semne ale singularitaii tehnologice? De altfel legea lui Moore este un caz particular al legii enuntate de Ray Kurzweil.
    Se pare ca suntem in grafic, ba mai mult chiar cu cincinalu’n patru ani jumate!

    1. Tata Uraniu

      Bună sata cu cincinalu’, da’ nu m-aș grăbi atît de tare, Mostrofontz are pe undeva dreptate cu aplicabilitatea industrială a agerimilor de mai sus.

  6. Mostrofontz

    Off topic: iote aici o rugaciune pentru Simona:
    http://www.comicarii.ro/index.php?img=7997

    1. Tata Uraniu

      :lol: da, o mai văzuse, da’ rămîne etern valabilă.

  7. catalin

    Nu-i mare brinza. Daca ai un singur qubit, stai si te uiti la el, ca nu poti obtine nici un avantaj fata de calculatoarele clasice (sau, mai corect spus, nu stim noi, oamenii, sa obtinem vreun avantaj acum). Bataia pestelui e sa ai doi qubiti si entanglement. Aia ar fi un pas gigantic. Ce au facut cercetatorii de mai sus (si chiar recunosc cinstit) e un tranzistor. Mai micut, ma rog, dar functineaza pe principiile clasice. Nu cuantice.

  8. ion

    mi-am pus şi eu întrebarea care va fi viitorul tranzistoarelor. din ce-am spicuit de prin unele site-uri am reţinut că cercetările decurg pe mai multe fronturi. am reţinut astfel trei variante de tranzistoare ultraminiaturizate asupra cărora cercetătorii îşi pun mari speranţe. prima variantă ar fi tranzistorul DELTT (Double Electron Layer Tunneling Transistor) dezvoltat de cercetătorii de la Sandia, un tranzistor mecano-cuantic cu o rapiditate extremă de comutaţie on/off şi voltaje şi curenţi de comandă de ordinul milivolţilor şi microamperilor. o a doua variantă ar fi tranzistorul SET (Single Electron Transistor), ceva asemănător cu cel despre care se vorbeşte în filmuleţul de mai sus, şi în fine o a treia variantă ar fi tranzistorul optic conceput cu poartă optică şi sursa şi drena din semiconductori dopaţi n şi p.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: