«

»

Aug 11 2011

Cînd sfinții plîng – Despre ploaia de stele zisă “Perseide”

Sîmbătă Vineri noapte (spre sîmbătă) va avea loc maximul anual al curentului de meteori denumit “Perseide”, cunoscut în Europa și drept „lacrimile sfîntului Laurențiu“.

În anii trecuți, ziarele se grăbeau să anunțe evenimentul. Straniu, pentru o știre atît de nișată, însă probabil că și plictisul estival joacă un rol.  În genere, informațiile sînt corecte (of course, doar le iau de la specialiști), însă fotografiile însoțitoare, verile trecute, erau în _ (spațiu lăsat pentru decență) cu satelitul. Concret, despre ce este vorba? Mai toți bagă poze precum cea din dreapta. Care poze n-au nimic de-a face cu ploile de stele. În orice noapte (senină, cică e important!), puteți face astfel de fotografii: ieșiți afară cu o cameră foto cu timp de expunere ajustabil, asigurați-vă că stă fixă și faceți o expunere a cerului de peste cîteva minute. Ceea ce obțineți este o dovadă a rotației stelelor pe bolta cerească sau, cu alte cuvinte, a rotației Pămîntului în jurul propriei axe.

 

O ploaie de stele arată cu totul altfel (imaginea din stînga). Asta, dacă aveți baftă și beznă: din București, par egzamplu, n-o să vedeți în veci așa ceva. Decît dacă ne bagă natura și pe noi în casting la un viitor scenariu Armaggedon. Meteorii (dîrele de foc de pe cer) par că vin toți dinspre același punct a cărui locație pe boltă dă numele curentului: cum vara ei par că vin dinspre constelația Perseu, li se spune perseide. De fapt, ce se întîmplă? În fiecare an, Pămîntul intersectează, pe orbita sa în jurul Soarelui, orbita cometei Swift-Tuttle. Cometa lasă în urmă resturi, cam ca turiștii noștri, iar Terra intră în norul de gunoaie al cometei cam cum intră o mașină într-o ninsoare. Privind prin parbriz, veți avea senzația că fulgii de nea vin toți dintr-un singur punct. La fel și cu meteorii, pînă la urmă Terra e o mașină care gonește cu 100.000 km/h. Majoritatea particulelor din norul perseid s-au desprins de cometă acum un mileniu, însă există și un „filament“ mai dens lăsat la trecerea din 1862, iar cînd trecem prin el avem ocazia să asistăm la o „furtună de meteori“, un spectacol mult mai impresionant. Deci, v-ați prins cum stă treaba cu „ascensiunea meteorică“, da? Ăștia cad, nu urcă.

Să recapitulăm: stelele căzătoare sînt particule desprinse din comete, care se aprind la intrarea în atmosferă. Adică meteori. Cînd trecem printr-un nor de resturi, avem parte de cîte o ploaie de stele. Dacă norul e foarte dens, ne bucurăm de furtună de meteori. Cînd e vorba de bucăți care ajung pe pămînt, deci sînt suficient de mari pentru a nu arde cu totul în atmosferă, ăia sînt meteoriți. Și, cu puțin ghinion, distrug dinozaurii.

Carevasăzică, dacă n-aveți ce face sîmbătă vineri noapte, pe la 2:30, așa, găsiți un loc întunecat (o plajă care nu-i în centrul Mamaiei ar fi perfectă) și puteți să urmăriți Perseidele. Preferabil, nu singuri. Uite, ca să nu vă rătăciți, v-am pus aici și o hartă. Courtesy of Observatorul Astronomic. Ca să vă încurajăm nițel să agățați cu ajutorul cerului. Păi, dacă aveți noroc să vedeți cam 100 de meteori pe oră, vă dați seama cîte dorințe vi se vor îndeplini? :wink:

UPDATE: Maximul de activitate al ploii de meteori este în NOAPTEA ASTA, nu sîmbătă, cum eronat am zis ieri.

13 comments

5 pings

Skip to comment form

  1. mifty

    1. scoate kktul ăla de widget cu like, tweet, etc, că vreau să citesc aberațiunile uranice, nu să mă benoclez la el!!!
    2. ”În orice noapte (senină, cică e important!), puteți face astfel de fotografii: ieșiți afară cu o cameră foto cu timp de expunere ajustabil, asigurați-vă că stă fixă și faceți o expunere a cerului de peste cîteva minute. Ceea ce obțineți este o dovadă a rotației stelelor pe bolta cerească sau, cu alte cuvinte, a rotației Pămîntului în jurul propriei axe.”
    serios???
    nu știam că România se află așa de aproape de axa de rotație a Pământului!!! :roll:

    1. Tata Uraniu

      Dar arată mai spectaculos cu un pol ceresc în ele.

  2. Tata Uraniu

    1. Nu vreau.
    2. Serios. Nu tre’ să fii aproape de axa de rotație. Tre’ doar să vezi un pol ceresc. De fapt, nici măcar, pozele astea ies OK și de la ecuator.

    1. mifty

      … măcar să-l putem mișca din loc de pe text…
      e așa enervant să nu poți citi primele 3-4 litere de la 5-6 rânduri odată…

      1. Tata Uraniu

        Păi, l-am mutat deja, lejer mai în stînga. Ce zoom ai băgat tu pe firefoxul tău? Că io l-am testat și pe Safari, și pe FF, și arată ok.

  3. Baronu' global

    Macar muta-l un pic. Pe widget. In dreapta, de exemplu.

  4. Tata Uraniu

    E mai bine acum? Nu l-aș muta în dreapta, that’s not the idea now, is it?

  5. vlad

    E groaznic, il urasc! MUTA-L ! Please….. :evil:

  6. Tata Uraniu

    Gata, dom’le! M-ați convins, l-am scos. Da’ nu-l șterg, mie-mi plăcea, sînt foarte obișnuit cu butoanele alea în dreapta. Da’ deh, ați fost majoritari, voi trei. :lol:

    1. Doru

      Vezi de ce nu-i buna democratia si de ce parintii SUA au urat de-a dreptul ideea de stat democratic, optand pentru republica constitutionala? Iete, pana si tu te-ai supus majoritatii! :mrgreen:

  7. Quasy

    Scurt ca n-am timp: :D

    @Mifty: nu tre sa fie aproape de axa pamantului. daca te uiti pe poza mai atent o sa vezi orizontul. iar punctul ala in jurul caruia par ca se invart toate stelele e de fapt steaua polara (care la latitudinea Romaniei e pe la 45 de grade inaltime deasupra orizontului). Mai exact nu e chiar steaua polara, ci axa de rotatie a pamantului “proiectata” pe bolta cereasca, dar steaua polara tot pe acolo e.
    Dupa cum arata poza, sunt mari sanse sa fi fost facuta de la o latitudine similara (nu am idee ce fel de obiectiv a folosit, asa ca e greu de spus exact). Daca poza respectiva ar fi fost facuta de la pol, aparatul ar fi fost indreptat drept in sus. Iar in cazul asta, singurul mod in care vedeai orizontul era cu un obiectiv fish-eye, insa atunci ai fi vazut orizontul de jur-imprejurul pozei.

    @TU: uita-te si tu mai atent pe poza, ca o sa vezi un meteor in partea dreapta. E “dara” de lumina care nu se “misca” la fel ca restul stelelor pe poza. Poza pe care ai dat-o mai jos, nu e buna ca exemplu, pt simplul fapt ca e facuta pe calculator. Si acum explicatia: ca sa ai stelele punctiforme la fotografie astronomica (ca in poza 2) ai nevoie de expunere scurta (nu vezi nimic, ca stelele nu stralucesc ca farurile masinilor noaptea) sau expunere lunga. Ei, la cati meteori ai pe poza aia, si la un asemenea unghi (ce e surprins acolo e o bucata foarte mica de cer -> focala lunga si camp mic) poza aia ar trebui sa fi fost expusa cateva zile la rand. (un alt motiv pt care ai nevoie de expunere lunga e ca nu poti anticipa cand o sa apara un meteor. ZHR-ul (rata orara, adica numarul stelelor care “ne lovesc” pe ora) e dat in conditii ideale (radiant la zenit, cer senin si neobstructionat, luna noua si loc fara poluare luminoasa). In realitate insa ai mult mai putini meteori, asa ca nu ai cum sa anticipezi cum apare unul. Iar ca sa ii prinzi, tre sa faci expuneri lungi – cam ca si cei care vor sa “prinda fulgere pe film”)

    Marea majoritate a celor care incearca sa fotografieze meteori fac pozele fara montura ecuatoriala, care sa “urmareasca cerul” (o montura buna, incepe sa coste de la cateva sute de euro in sus) asa ca fotografiile arata ca si cea prezentata de tine (prima poza). E mult mai ieftin si mult mai comod. Marele avantaj e ca poti sa pui aparatul pe un trepied normal si (daca stie) sa faca poze repetate de 10min (de ex.) de seara pana dimineata. In felul asta, sigur prinzi ceva pe una din cele cateva zeci de poze pe care le obtii…

    (si ziceam ca ma grabesc… :lol: )

  8. Georgiana

    Ce tare !!! PLOAIE DE STELE !!! :D:D:D:D:D:D

  9. error_bar

    Mie mi-a placut expresia ‘sfintii care plang’-suna foarte romantic (happy sigh..) O sa mi-o notez in carnetelul de expresii sa o folosesc la urmatoarea compunere cu tema :idea:

  1. Atenţie, mâine seară plânge iar Sfântul Laurenţiu | Jurnal roz de cazarmă și nu numai

    […] şi de ce ele sunt, de fapt, un fel de gunoi “stelar”, vă explică Nic aici. Ce pot să vă zic eu e că am fost anul trecut să ne plouă cu meteori, la vreo 20 km de […]

  2. Imagini cît mii de cuvinte | Science Friction

    […] vorbit aici despre ploaia de stele numită Perseide. Acum, și o imagine de pe Stația Spațială, nu mai știu […]

  3. Fă-te frate cu Draconidele pînă treci noaptea | Science Friction

    […] august v-am mai povestit despre ploile de stele (“dușuri de meteori” le spun americanii), cînd vă vorbeam despre Perseide. Ei bine, […]

  4. Ploi de stele aveeeem… » Science Friction

    […] hai să anunțăm noi aici, atunci. Am mai făcut-o și acum patru ani, dar sigur ați […]

  5. Șase, iar plouă cu stele! » Science Friction

    […] mai vorbit și în trecut despre Perseide, dați cu clickul aici (2015) și aici (2011), ca să aflați detalii interesante, pe care nu le mai repet […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: